Guvernul Grindeanu a aprobat pe 27 ianuarie ordonanța de urgență privind programul Start-Up Nation, prin care se vor acorda ajutoare în valoare maximă de 44.000 de euro unui număr de 10.000 de afaceri noi.  Programul sună interesant, dar am și multe dileme privind această măsură, dincolo de entuziasmul inițial. Le voi înșira aici. Nu critic programul înainte de a se întâmpla, dar îmi rezerv dreptul de a fi... rezervat.

business ziar startup

Ideea programului România Start-Up Nation lansat de Ministerul pentru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat e de a finanța 10.000 de afaceri noi în fiecare an, cu o sumă maximă de 200.000 de lei. Afacerile trebuie să fie înființate după intrarea în vigoare a OUG, adică după 27 ianuarie și cei care primesc finanțarea au obligativitatea de a angaja minimum doi oameni, pe care să-i țină trei ani. Încă din acest moment mi se deschid câteva dileme. Le voi lista.

  1. Se vorbește despre crearea de noi locuri de muncă. Ceea ce înseamnă că, în teorie, cele 10.000 de afaceri noi vor crea minimum 2 locuri de muncă fiecare. E iluzoriu să ne gândim că vor fi angajați numai șomeri, iar rata șomajului va scădea. Ce se va întâmpla probabil, și e cumva normal, e că forța de muncă va fi pur și simplu dislocată de la o firmă către alta, intrând într-un circuit normal al economiei, care nu va aduce beneficii reale la bugetul de stat.
  2. În sine, cifra de 10.000 de afaceri noi mi se pare heirupistă și e o abordare cantitativă, ca să nu o numesc chiar jenant de electorală. Evident, scopul declarat e să se lanseze din ce în ce mai multe afaceri în România și cetățenii să privească antreprenoriatul ca pe o opțiune clară. Cu toate acestea, aș fi preferat, mai degrabă 5.000 de finanțări, poate unele mai mari, decât 10.000 și mici.
  3. Suma de 44.000 de euro pare mare, dar este îngrozitor de mică la un calcul normal. Și, evident, nu trebuie să deschidem afaceri pe spatele statului, ajutați cap-coadă, pentru că nu aceasta este calea antreprenoriatului. În funcție de afacere, această sumă va fi consumată aproape instantaneu prin cumpărarea sau închirierea unui sediu sau achiziționarea de echipamente tehnologice. Așadar, dacă vor fi acordate sume unor antreprenori nepregătiți, ne vom putea trezi că vom avea 10.000 de români care au cheltuit investiția, sunt obligați să aibă 2 angajați timp de 3 ani și rămân îndatorați.
  4. Ideea cu doi angajați timp de trei ani mi se pare opusă oricărui concept de libertate antreprenorială. Am văzut asta și în proiecte finanțate de Uniunea Europeană. În teorie, lucrul acesta sună bine, dar pare făcut de cineva care nu a ieșit pe terenul antreprenorial. Deși nu au fost publicate normele, întrebările mele rămân: ești obligat să angajezi aceiași doi oameni timp de trei ani? Dacă nu sunt productivi? Dacă nu se potrivesc cu ambițiile tale? Dacă trebuie să-i dai afară? Vei putea da afară pe cineva sau va trebui să aștepți trei ani? E vorba aceea, că un om de categoria A va angaja un om de categoria A, iar un om de categoria B va angaja un om de categoria C, adică mai slab decât el. Ce se întâmplă dacă te trezești cu un om de categoria C în companie? El va trage totul în jos. Să zicem că vei putea schimba oamenii. Dar dacă are mai mult sens să ai un angajat, nu doi? Dacă are mai mult sens să lucrezi pe proiect cu unii oameni? Să ai colaboratori, nu neapărat mai mulți angajați? E dinamica economiei.
  5. Fondurile vin de la bugetul de stat. Ceea ce e cu dus și întors. Controlul asupra proiectelor finanțate prin bani de la bugetul național este mult mai limitat decât cel de pe fonduri europene, unde sunt niște organisme funcționale cât de cât, deși au fost fraude și acolo. Cu 10.000 de afaceri noi, volumul de muncă și control va fi enorm. Cum va controla statul ce se întâmplă cu aceste afaceri după finanțare?
  6. Cine va controla cine sunt angajații? Am făcut câteva scenarii de fraudare în redacție în ultimele zile și va fi o limitare în a angaja rude? Cine te controlează dacă-ți angajezi prietenii? Vor conta veniturile la finalul anului? Normal ar fi să nu conteze, pentru că e antreprenoriat, nu e un lucru sigur, să nu fii pedepsit pentru lipsa de profitabilitate. Dar cine va controla bunele intenții? Pot să-mi imaginez de pe acum tot felul de afaceri nou-înființate în toată țara de rude și rudișoare, de prieteni de partid, de prieteni ai primarului dintr-o localitate.
  7. Programul are un nume foarte optimist, dar care este în totalitate fals. În primul rând, nu sunt de acord cu numele de startup acordat oricărei afaceri. Startup-ul, pentru a stabili un lucru odată pentru totdeauna, e o întreprindere în căutare de model de business, care nu are profitabilitate și poate nu are venituri, de multe ori în domeniul tehnologic, pentru că acesta permite o creștere bruscă și exponențială. Evident, suna mult mai urât România IMM Nation, ceea ce, de fapt, este acest program. E frumos că am furat denumirea de la Israel, dar ce au făcut ei acolo, despre care am scris și aici, nu se compară cu un asemenea program în care arunci bani în 10.000 de firme. O națiune start-up se face în ani buni. Poate programul acesta e începutul și nu-mi dau eu seama, poate sunt prea pesimist. Dar investițiile, inclusiv ale statului, trebuie să fie inteligente, nu doar să dea bani. Pentru că aici ar trebui să vorbim de o investiție, nu de un ajutor. Însuși cuvântul de ajutor mi se pare problematic. Să dai bani nu e o cale de succes imediat, ci trebuie o strategie pe termen lung - trebuie să identifici domenii strategice pe care să le finanțezi, să le dezvolți prin facilități fiscale și de înființare și adminstrare a firmei, să creezi perspective și pentru investitorii străini, pentru că multe startup-uri vor primi investiții de acolo.
  8. E vorba de firme noi. Poate, în loc de a avea 10.000 de afaceri noi, ar fi fost mai bine să împartă programul în 5.000 de firme noi și 5.000 de firme existente, pentru că multe IMM-uri la început de drum au nevoie de investiții pentru a crește. Și, pentru economie, ar putea fi mai bine să dai bani unor afaceri deja formate, care au trecut peste niște obstacole inerente și au învățat câte ceva.

Citește și - România Start-Up Nation. Programul va fi lansat pe 1 mai și vor fi finanțate 10.000 de afaceri pe an

Sunt semne de întrebare. Ghidurile și normele vor fi publicate la 30 de zile după intrarea în vigoare a OUG, adică probabil după 27 februarie. Pe 1 mai va fi lansată platforma online prin care poți să aplici online. Noi vom tot scrie despre acest program și vorba președintelui Iohannis, voi urmări cu atenție și îngrijorare.

Nu vreau să se înțeleagă faptul că doar critic. Chiar aș vrea să iasă, dar am multe semne de întrebări asupra abordării. Sunt un om care crede mai mult în calitativ, decât cantitativ, mai ales în domeniul antreprenoriatului. Aici nu vorbim de ajutoare sociale, în care să acoperi cât mai mulți oameni defavorizați e foarte important. Aici trebuie să ai o perspectivă pe termen lung.