Claudiu RâpanCu toții am auzit de bicicletele Pegas. Fie din poveștile părinților, fie am găsit vreuna pe acasă aruncată într-un colț al balconului. Sau poate am pedalat pe așa ceva în copilărie, valabil pentru cei mai în vârstă. Cert e că acest brand a fost prezent în viețile noastre într-un fel sau altul, și rămâne în continuare emblematic pentru așa-zisa Epocă de Aur.
Intrat într-un con de umbră după Revoluție, odată cu deschiderea pieței și cu invazia brandurilor din afară, Pegas a fost lăsat să moară încet-încet. Înregistrarea la OSIM a expirat, iar lumea vorbea doar la trecut despre bicicletele produse în România. Însă într-o zi, un tânăr s-a hotărât să facă ceva în privința asta.
Am stat de vorbă cu Andrei Botescu, cel care a reinventat brandul Pegas. Ne-a povestit cum a început pasiunea sa și cum i-a fost furată o bicicletă electrică din balcon: ”Acum ceva vreme începuse un trend cu bicicletele urbane, iar eu tocmai îmi luasem una mișto, electrică, din America. Mi-o vânduse un amic. Îi cumpărasem una și prietenei mele și mergeam amândoi la muncă pedalând. Asta se întâmpla prin 2007. La un moment dat, am dat o petrecere cu niște prieteni. Din lipsă de spațiu am depozitat bicicletele în balcon, iar a doua zi nu le-am mai găsit. Ne-au fost furate direct de acolo. Am fost super ofticați, însă trebuia să trecem peste”.
Cand a trebui să cumpere altele, Andrei s-a gândit instant la Pegas. A zis că nu sunt hoții interesați să fure vreo vechitură și s-a interesat de unde ar putea cumpăra una. Surpriza a fost atunci când a descoperit că brandul expirase și nu mai era înscris pe nicăieri: ”Când a trebuit să luăm alte biciclete am căutat Pegas. M-am gândit eu că hoții nu prea se uită la asta, românească, ieftină. Am sunat la fabrică, m-am documentat pe internet, și mi-am dat seama că nu se mai fabricau. S-a potrivit perfect cu faptul că eu oricum căutam o afacere, o idee. Voiam să mă lansez în business. Așa că am zis să fac biciclete. Să fac Pegas. Cum brandul expirase, costurile relansării au fost minime. A trebuit doar să îl înregistrez din nou la OSIM”.
Andrei a primit numai laude pentru proiect, chiar și îmbrățișări în unele cazuri. Reacția publicului a fost foarte bună, mai ales din partea nostalgicilor. Toată lumea știa de Pegas: ”A durat cam un an până am primit licența. Multă lume s-a bucurat că a reapărut pe piață un astfel de brand. Am auzit atâtea povești despre experiențele oamenilor cu Pegas, din perioada antedecembristă. De la început am vrut să fabricăm bicicletele, nu doar să le comercializăm. Am cooptat doi oameni în echipă. Pe Adrian Teașă în domeniul ingineriei și pe Ciprian Frunzeanu, specializat în design industrial. Lor li s-a alăturat și amicul meu care îmi vânduse inițial cele două biciclete americane, Alex Manda, care lucrează și este foarte bun pe marketing”.
Piesele sunt fabricate în mai multe țări europene, iar asamblarea se întâmplă în România. Totodată bicicletele seamănă cu cele clasice, însă nu sunt la fel. Sunt chiar mai bune, mai aerodinaimice, mai fiabile. Designul a fost regândit: ”Toți cei care ne-am ascoiat am crescut împreună în acest domeniu, nu aveam cine știe ce experiență, ne-am învățat singuri. Avem un departament special pentru design. Cadrele produse de noi sunt niște interpretări ale celor de pe vremuri, nu sunt la fel. Modelele vechi au trebuit îmbunătățite, deoarece nu erau foarte bine realizate. Echipa îmi spunea, «uite unghiul ăsta nu e bun, trebuie făcut așa». În fine, totul a ieșit foarte bine la final. Piesele le luăm din Europa, din mai multe țări, apoi asamblăm totul aici, în afară de roți, pe care le lucrăm în Ungaria. Asta e partea mai fină”.
Ce au economisit în procesul de branding au investit în producție. Apoi au dublat investiția inițială pentru a se asocia ulterior cu un distribuitor autohton. Completările au venit din credite, iar cifra de afaceri din prezent este de luat în calcul: ”Noi am început cu 70.000 de euro, după care am tot reinvestit. Am ajuns la 150.000 ulterior, iar apoi ne-am asociat cu o firmă de distribuție românească care dezvoltă branduri locale. Apoi am luat credite de trei milioane de euro. Ca cifră de afaceri, vrem ca anul acesta să ajungem la trei milioane de euro, iar în următorul, la cinci milioane, pentru ca peste doi ani să ajungem la șapte. Vrem să urcăm targetul anual din două în două milioane”.
Țara noastră nu stă extraordinar la capitolul privatizări. Indiferent că vorbim de cele din energie sau chiar de brandul Steaua, tot timpul au existat scandaluri pe bani sau pe acte și proprietăți. Fiecare ”băiat deștept” a vrut o felie din plăcintă, nu de alta dar să nu moară de foame. L-am întrebat pe Andrei ce părere are despre umbra incertitudinii care plutește mereu asupra brandurilor de acest tip, iar el a răspuns liniștit, calm, că totul s-a făcut în cel mai legal și mai simplu mod cu putință: ”Cu proprietatea asupra brandului stăm foarte bine. Nu am avut până acum divergețe cu statul, nici nu am avea cum. Totul a fost făcut foarte bine, legal, fără să existe vreun pericol. Noi am intrat pe piață în 2012, iar după multă muncă am ajuns la un anumit nivel. Lucrurile nu mai pot fi date înapoi. E extraordinar de simplu totul. Brandul era expirat, nu mai exista, iar noi l-am achiționat”.
Fabrică la Zărnești
Firma crește de la an la an și trebuie să se extindă. O linie de producție este următorul pas, însă trebuie calculat exact momentul în care va fi implementat. Provocările nu vor lipsi: ”Avem ca obiectiv deschiderea unei fabrici în Zărnești, exact acolo unde se făceau și pe vremuri, însă acum trebuie să ajungem la o cifră mai mare de vânzări. Am zis că avem nevoie de minim 25.000 de comezi pentru a începe o linie de rpoducție, însă chiar și acest obiectiv e foarte curajos. Am cam avea, în mod normal, nevoie de 50.000-100.000 de comenzi. Cel puțin la început, ar trebui să producem și pentru alții ca să putem să acoperim costurile de noastre”.
Pegas încearcă să acopere o gamă cât mai largă pentru a rămâne competitivi. Au biciclete de oraș, au cursiere, au bike-uri de munte, vor chiar să scoată un model cu care să te poți deplasa normal în condiții mai vitrege, de iarnă. Trebuie acoperit un spectru mai larg de cumpărători și ei fac exact asta: ”Acum avem în plan să scoatem o gamă de biciclete din fibră de carbon, deja am început lucrul la proiect din acest an. Recunosc, la început am fost puțin reticent, nu știam cum ne va vedea lumea, domeniul e destul de competitiv. Însă am fost foarte bine primiți, oamenii sunt deschiși spre nou. Am intrat pe mai multe nișe, să acoperim totul cum trebuie. Am scos și biciclete de zăpadă unde suntem cam singuri pe piață. E destul de greu să vii cu ceva nou în ziua de azi. Avem 15 modele diferite de biciclete în prezent și o gamă de 60 de culori”.
Vrem să începem să facem biciclete mai tehnologizate, cu diferiți senzori, de mișcare, de puls. Să integrăm și kituri electrice, să ne folosim cum trebuie de partea electronică
”Vrem să începem să facem biciclete mai tehnologizate, cu diferiți senzori, de mișcare, de puls. Să integrăm și kituri electrice, să ne folosim cum trebuie de partea electronică. De asemenea urmărim să ne orientăm și pe partea asta de biciclete pliabile, momentan avem un singur model aici. Ca noutăți, urmează să lansăm o colecție de cămăși de cicliști urbani. Tot în ceea ce privește accesoriile, avem și o colecție de șosete, în colaborare cu Ciserom Cisnădie, un alt brand românesc”, a adăugat Andrei.
Fabrica aflată în plan pentru Andrei va trebui să fie profitabilă, nu va fi deschisă doar de dragul de a face ceva. Business-ul trebuie scalat, pentru a nu exista riscul stagnării, iar cifrele sunt în favoarea ideii: ”Oricât de mult ne-am dori și oricât de patrioți am fi, este o mare responsabilitate să deschidem fabrica. Trebuie să fim foarte atenți la ce și la cât producem. Totodată va trebui să avem grijă și de oamenii pe care îi vom angaja. Roata trebuie să se învârtă, să câștige toată lumea. Business-ul trebuie să rămână profitabil. Anul acesta am vândut în jur de 9.000 de biciclete. Suntem în grafic, a mers chiar foarte bine. În jur de două milioane de euro am făcut din vânzări în 2016”.
Ciclismul în Suedia
Ca mulți alții, Botescu a început să pedaleze încă din copilărie. Era mijlocul lui de a se deplasa. Odată cu studenția, totul a devenit un stil de viață. A învățat să repare biciclete, să aibă mai mare grijă de ele: ”Pasiunea mea pentru biciclete a reînceput în facultate, pedalam toată ziua. Eu am făcut un master în Suedia, iar acolo infrastructura și ciclismul urban sunt foarte bine dezvoltate. Există pasaje subterane, autostrăzi suspendate pentru biciclete. Ciclismul devenise o parte din mine acolo, nu îmi imaginam viața fără bicicletă. Nu sunt eu foarte tehnic, însă acolo nevoia și lipsa banilor mă obligau să meșteresc la ea. Puteai să și cumperi de la poliție biciclete abandonate, la un preț mult mai bun. Luai două stricate și făceai una bună. Acolo am învățat tot despre mărci de biciclete, despre cum să le repar”.
Vreau câte un magazin în fiecare mall și în fiecare zonă mai circulată. Pegas vindea 300.000 de biciclete pe an în perioada de glorie
”Și la servicu merg când am timp cu bicicleta. Însă depinde de multe treburi, am momente în care trebuie să ajung într-un loc îndepărtat într-un timp scurt. Atunci folosesc alte mijloace de deplasare. Încerc și eu să pedalez cât pot”, mai spune Andrei.
Traficul bucureștean este infernal la aproape orice oră. Oricine a circulat măcar o dată cu mașina în Capitală știe despre ce vorbesc. Bicicleta este o alternativă sănătoasă la această problemă, iar multă lume renunță la patru roți în favoarea celor două: ”Cred că acest fenomen cu bicicletele de la noi este în continuă creștere. Aglomerația din trafic devine insuportabilă pentru multă lume și trec la pedalat. Când stai la coadă în fiecare interesecție, mai trebuie să și cauți loc de parcare încă o jumătate de oră. Alternativa asta crește ușor-ușor. Cultura se construiește pas cu pas, nu poți schimba totul de pe o zi pe alta. Plus că va veni un boom al e-bike-urilor. Sunt modelele care au niște mici motorașe electrice care intervin atunci când obosești și te ajută”.
Cultura se construiește pas cu pas, nu poți schimba totul de pe o zi pe alta
Andrei e dezamăgit de alte orașe care, spune el, sunt în urmă cu dezvoltarea pe această nișă: ”Mie îmi pare rău că doar în București vedem cum crește fenomenul legat de acest mod de a te deplasa. În celelalte orașe mari e destul de slab dezvoltată toată treaba asta. Iese lumea pe biciclete doar în parc, pe promenadă. Nu le folosesc și ca pe un mijloc de transport, ci doar ca pe unul de agrement”.
Pe vremuri, în București erai catalogat ca o persoană dorințe masochiste dacă alegeai bicicleta ca mod de transport. Erai ciuca înjurăturilor, șoferii se făceau că intră cu mașina în tine pentru doar pentru a se distra. Însă lucrurile nu mai sunt așa acum. Lumea este mai educată: ”Nu îmi mai e de mult frică să merg cu bicicleta prin București. La început erea mai greu, însă acum totul merge spre normal. Lipsa infrastructurii nici măcar nu mai e dereanjantă. Am prieteni care îmi spun că s-au obișnuit așa și că nici nu mai au nevoie de condiții speciale. În 2007-2008, când mergeai cu bicicleta pe stradă toți șoferii te claxonau și te înjurau (râde)”.
Pariul lui Botescu a fost prezența în mall-uri. A deschis în Promenada și-i merge excelent. Nu vrea să se oprească aici, ci țintește la o prezență în fiecare centru comercial important din București. De asemenea are și un plan de francizare de luat în seamă. Îți dă o afacere la cheie: ”Noi acum vrem să lansăm franciza. Am fost foarte plăcut surprins să văd ca magazinul din Promenada Mall merge excelent. Oricât de mult aș crede eu în online, omul tot nu știe ce vrea. El va alege să vină să vadă, să încerce pe viu, pe propria-i piele. Din offline ne vin cele mai multe vânzări, nu din online. Avem nevoie de niște ambasadori de brand, să spun așa. Vrem să ne extindem și în alte orașe. În mall, lumea vine la impuls, se plimbă pe acolo, văd Pegas, și vin să-și cumpere. Trebuie mai multe magazine care să-și facă reclamă prin toate mediile. E greu să gestionăm noi o rețea națională de magazine, astfel că ne-am gândit să îi ajutăm pe cei care vor să-și deschidă o afacere”.
Noi venim, îți dăm un business la cheie și îți facem și un dosar bun pentru obținerea unui credit comercial. Și ca să obții fonduri europene sau guvernamentale ai nevoie tot de un dosar beton
”Noi venim, îți dăm un business la cheie și îți facem și un dosar bun pentru obținerea unui credit comercial. Și ca să obții fonduri europene sau guvernamentale ai nevoie tot de un dosar beton. Ne-am gândit că am strâns ceva experiență pe partea asta încât îi putem ajuta și pe alții”, a completat Andrei Botescu.
Pegas vinde bine. Targetul este atât segmentul nostalgic, cât și tinerii în căutare de biciclete, iar Andrei vine să suplinească cererea. O face cu biciclete care au un raport calitate-preț destul de bun. Dacă ești tentat să cumperi o franciză de la el și să îți deschizi în București, ești încurajat. Dacă n-o vei face tu, o va face chiar Botescu: ”Potențialul încă există, chiar și în București. Dacă vrei franciză tot aici foarte bine. Dacă nu deschizi tu, o fac tot eu. Vreau câte un magazin în fiecare mall și în fiecare zonă mai circulată. Pegas vindea 300.000 de biciclete pe an în perioada de glorie. Avem și generațiile vechi ca target, dar și pe cele noi. Mai degrabă faci un produs mai bun și mai scump, decât unul mediu. Clienții de obicei vor ori cea mai ieftină bicicletă, ori cea mai bună. Daci mergi pe mediocritate, polarizezi publicul țintă”.
