Civic Alert – cei care au trezit primăriile din somnul birocratic

Când nu fac autoritățile, pot face cetățenii. Acesta este exemplul pe care-l dau cei de la Civic Alert, o aplicație mobilă fondată de câțiva profesioniști din diverse domenii prin care poți alerta o problemă în orașul tău. După acest moment, Civic Alert trimite către primării cereri de rezolvare. Zeci de mii de alerte au fost create, iar autoritățile au fost puse la treabă. Ceea ce i-a și deranjat de multe ori.

Foto: freerider.ro
În ordine, de la stânga la dreapta: Andrei Craciun (marketing), Ramina Dombrovschi (operatii) și Adrian Stănescu (președinte) // Foto: freerider.ro

Era 2011 când Adrian Stănescu se plimba prin parc alături de copilul său. În timp ce mergea de acasă a văzut câteva lucruri periculoase în calea sa. „Semaforul era ascuns după copaci, accesul în parc se făcea prin noroi. Am fost nemulțumit și, din reflex, mi-am vărsat verbal nervii pe autorități, că de ce nu fac nimic“, își amintește Adrian Stănescu, unul dintre fondatorii Civic Alert și președintele ONG-ului cu același nume. S-a gândit apoi să facă ceva și a vrut să facă o sesizare la primărie, dar, din cauza traseului întortocheat, a renunțat. S-a dat bătut, așa cum o fac mii de români în fiecare an. Relația cu autoritățile e un labirint construit în jurul unor foi ștampilate și trecute prin zeci de mâini.

Așa că Adrian s-a gândit ce ar putea face să simplifice această relație. A fost nevoie de vreo trei ani ca ideea de atunci să devină realitate. Ironia face că problemele din parcul unde se plimba Adrian nu au fost rezolvate decât abia după ce a făcut plângere în numele Civic Alert.

În 2014 s-a adunat la masă cu mai mulți prieteni și a văzut că aceștia îl susțineau în demersul lui. Au început să lucreze, iar în noiembrie 2015 au lansat prima variantă a Civic Alert – aplicația unde poți raporta o problemă în orașul tău, iar aceasta ajunge la autoritatea competentă. Lui Adrian, fondator și fost country manager al ThinkDigital în România, actual country manager pentru Intelen și paysafecard.com, i s-au alăturat alte persoane care lucrează în design, IT și comunicare. Totul se face part time și din implicare civică.

Civic Alert funcționează destul de manual momentan, fondatorii find în faza în care vor să găsească metode de automatizare. Utilizatorii fac o poză unei probleme din oraș, o descriu în aplicație, iar toate raporturile sunt luate manual și transformate în cereri către Primării sau alte autorități din partea ONG-ului Civic Alert. După ce o problemă e rezolvată, Civic Alert primește un răspuns oficial că lucrurile au fost remediate și marchează alerta ca inactivă în cadrul aplicației. Cu toate acestea, pentru că folosesc momentan voluntari pentru a organiza alertele, cei de la Civic Alert vor să creeze o metodă rapidă prin care angajații statului să marcheze direct în aplicație ca rezolvate unele probleme.

„Mentalitatea e în continuare că statul trebuie să vină să-ți facă. Dar și noi trebuie să punem mâna să facem ceva. În mod ciudat, deși a părut că luptăm cu autoritățile, nu ăsta e scopul nostru. Vrem ca cetățenii să facă ceva și noi să simplificăm procesul“, explică Adrian Stănescu. Mentalitatea celor de la Civic Alert e că dacă nu faci nimic, nu ai dreptul să te plângi, iar primul pas e să le spui autorităților unde sunt problemele.

Civic Alert 4

Cei care dau de treabă autorităților

Adrian îmi spune că autoritățile din România nu au procesele adaptate și pentru că nu au fost puși niciodată în fața unui flux mare de cereri din partea cetățenilor. Acum, odată cu apariția lor, le-au dat de lucru, iar metodele învechite din primării sau direcții diverse și-au arătat limitările. Au dat peste tot felul de răspunsuri. Unele direcții sau primării i-au considerat un adversar, altele au vrut să lucreze cu ei, dar nu aveau nici măcar internet.

„Am întâlnit primării care nu aveau calculatoare conectate la internet. Altele erau deranjate că le dăm mai mult de muncă. Unele nu ne-au comunicat că au rezolvat situațiile alertate, iar la unele primării, inclusiv la București, trebuia să depunem fizic cererile“, își amintește Adrian Stănescu. De altfel, nu e o situație rar întâlnită. Civic Alert trimite solicitările pe mail, iar acestea se plimbă prin diverse direcții ale primăriei printate, după care, în cazuri fericite, sunt scanate și rezolvarea e confirmată pe mail petentului.

Din acest motiv, Civic Alert vrea să lucreze la o unealtă pentru angajații primăriilor, prin care aceștia să poată redacta ușor un răspuns și să confirme rezolvarea unei probleme.

Civic Alert 3

Obiectivul principal, după aproape un an de existență, este să automatizeze procesele. Adică răspunsul în platformă să fie aproape automat, iar cererile trimise de cetățeni să poată fi procesate fără intervenția umană. Pentru acest lucru vor introduce în Civic Alert un Credibility Score, pentru a-i tria pe cei care trimit alerte vulgare sau inutile. Următorul pas ar fi integrarea Civic Alert în platforme de smart city, fondatorii purtând discuții la Alba Iulia, unde Orange vrea să lanseze un proiect pilot.

Au dat de situații absurde în primării. Cei de la Civic Alert trimit pozele și descrierea problemei, împreună cu adresa și geolocația. Cu toate acestea, multe primării au spus că nu au nevoie de geolocație, pentru că nu o pot folosi pentru identificarea problemei, deși aceasta ușurează problemele atunci când sunt în cadrul unui parc, de exemplu, punctând exact aleea.

„Ne-au întrebat mulți dacă suntem afiliați politic, dacă suntem pentru alegeri. Le spunem că am făcut platforma aceasta în timpul nostru liber, deși nu ar fi trebuit să o facem noi, ci statul. Am făcut platforma pentru că vrem să o folosim pentru binele societății“, spune Adrian Stănescu.

Alertele în cifre

Civic Alert are deja 11 luni de când funcționează. Primul caz a fost soluționat la Iași, după aproape o lună, fiind vorba de iluminatul stradal care lipsea. Până acum aplicația a strâns 53.500 de utilizatori și peste 27.000 de alerte. Din acestea, 8% sunt din mediul rural, restul din zonele urbane mari.

Au fost peste 4.300 de parcări abuzive sau ilegale, 3.700 de gropi, 2.400 de vehicule abandonate, 2.000 de deșeuri abandonate, 1.300 de trotuare deteriorate și 600 de blocaje rutiere

Cetățenii folosesc Civic Alert pentru a raporta diferite probleme. Au fost peste 4.300 de parcări abuzive sau ilegale, 3.700 de gropi, 2.400 de vehicule abandonate, 2.000 de deșeuri abandonate, 1.300 de trotuare deteriorate și 600 de blocaje rutiere. De asemenea, utilizatorii au raporat și sute de semafoare defecte, semne de circulație care lipsesc, străzi murdare și coșuri de gunoi lipsă.

În sistemul Civic Alert sunt peste 1.000 de cazuri rezolvate, majoritatea despre iluminatul public, gunoi, străzi inundate și semafoare defecte. De altfel, cu ajutorul aplicației au fost rezolvate probleme din București până în Arad, Pitești sau Voluntari. Potrivit creatorilor aplicației, o zi obișnuită pentru ei înseamnă 150 de alerte primite zilnic și 53 de email-uri primite de la autorități. Majoritatea utilizatorilor (aproape 70%) folosesc aplicația pe Android.

Civic Alert 2

La nivelul investiției, lucrurile sunt cu dus și întors. Fondatorii aplicației nu au câștigat niciun ban până acum, în timp ce multe dintre proiecte au fost externalizate și oferite gratuit de către unele firme care au vrut să susțină demersul. Potrivit fondatorilor, dacă ar fi să pună costurile pe hârtie, ar ieși cam 250.000 de euro pe an. Costurile efective au fost de aproximativ 25.000 de euro, pentru că, după cum spuneam, unele lucruri au fost oferite gratuit. De exemplu, TotalSoft a lucrat la platformă, iar dacă ar fi fost să dea factură ar fi ajuns la 120.000 – 150.000 de euro, după cum spune Stănescu. Cei de la Civic Alert au plătit doar licențele programelor pe care le-au folosit. În plus, au avut parte de susținere media de la Kiss FM, oferită sub formă de donație, iar aceasta ar fi avut costuri mari.

Planurile pe viitor – mai multe programe de alerte

Adrian Stănescu spune că ONG-ul său pregătește mai multe aplicații care să ajute cetățenii sau să-i facă să conștientizeze anumite probleme.

Astfel, AirAlert este deja lansată și monitorizează, cu ajutorul crowdsourcing-ului, adică date primite de la utilizatori, calitatea aerului în diverse zone ale orașului. Momentan au parteneriat cu o comunitate de bicicliști care poartă device-ul de monitorizare prin oraș. În viitor, vor să distribuie aceste device-uri și către companii și să înceapă o colaborare cu timișorenii de la uRAD Monitor care construiesc astfel de gadgeturi.

Monetizarea nu e scopul nostru, important e ca proiectul să se autosusțină. Am vrea să mergem pe zona de CSR sau chiar din publicitate am putea câștiga

Urmează Lost Alert, o aplicație pentru obiecte pierdute și găsite, Traffic Alert, o aplicație unde să raportezi indisciplina în trafic, care să genereze apoi rapoarte pe care Civic Alert le va trimite către secțiile aferente și Dog Alert, pentru a conecta câinii fără adăpost cu posibili proprietari. Au obținut sprijin de la IBM pentru Traffic Alert, iar aceștia vor oferi platformele lor în mod gratuit.

În plus, pentru Civic Alert, au început să prioritizeze alertele, pentru a le trimite doar pe cele mai importante la început. Lucrează câte două ore pe zi acum, deși în primele șase luni a fost un job full time. Monetizarea? Nu a mers așa cum își imaginau ei și nu văd proiectul ca fiind unul care să facă bani prea curând. Sperau ca firmele să se implice în Civic Alert ca parte a programelor de CSR, dar nu au avut deschidere de la ei.

„Monetizarea nu e scopul nostru, important e ca proiectul să se autosusțină. Am vrea să mergem pe zona de CSR sau chiar din publicitate am putea câștiga“, spune Adrian Stănescu. Între timp, Civic Alert merge mai departe, iar primăriile sunt asaltate cu plângeri și rapoarte.

Ce e cu Start-up Corner? Fiecare articol se termină cu patru categorii speciale – Inspiration, Fears, Solution și Culture. Vrem să aflăm cine sunt oamenii care i-au inspirat pe fondatori, fricile lor, soluțiile la problemele ecosistemului din România și cărțile care i-au inspirat. Proiectul este susținut de Banca Transilvania. 

 

Comentezi?

Urmărește startup-urile din România de peste patru ani și așteaptă unicorni locali. Redactor-șef al start-up.ro, Vlad tratează ecosistemul antreprenorial din România cu realism și nu crede că avem încă "Steve Jobs de România".