DasCity – soluția românească pentru orașe inteligente

Pe măsura dezvoltării Internetului Lucrurilor și conectării utilizatorilor la cât mai mulți senzori, apar startup-uri românești concentrate pe această zonă. DasData, fondat de Marius Dima (foto jos), încearcă să transforme orașele românești într-unele cât mai inteligente, cu ajutorul tehnologiei. Proiectul lor a fost acceptat la acceleratorul ClimateKIC, organizat de Uniunea Europeană.

DasData a fost lansată de Marius Dima (foto dreapta) și partenerii săi în decembrie 2013, cu scopul de a crea o soluție de achiziție, stocare și partajare a datelor de la senzori. Au început prin proiecte de monitorizare a consumului de apă, un proiect pilot în orașul Onești, industrie, iar recent se concentrează pe orașe, în ansamblu. Un alt proiect este conducta.ro, prin care poți declara consumul de apă, dacă este implementat la nivelul asociației de locatari. Marius Dima DasData

DasData nu sunt foarte cunoscuți în România publicului larg, deoarece soluțiile lor sunt destinate companiilor. De altfel, primele rezultate pentru ei au început să apară în 2014, prin proiecte pilot cu orașe, cum ar fi Onești, Târgu Ocna sau Slănic Moldova. Luna viitoare, DasData va începe o colaborare cu o fabrică ce arde deșeurile, pentru a culege date de poluare, iar acestea vor fi folosite în dezvoltarea business-ului.

DasCity – orașe inteligente

Marius Dima și partenerii săi au lansat DasCity pentru a centraliza ceea ce au învățat până acum într-o experiență utilă orașelor, care au nevoie de date despre trafic, poluarea, consum de apă și utilități.

DasCity înseamnă Data Aquisition Systems for Cities, iar Dima definește și conectează diferite date și le transpune în rapoarte, grafice și notificări în timp real pentru administrația publică. “Imaginați-vă bordul unei mașini, dar în cazul de față conducem un oraș”, spune Marius Dima.

Astfel, proiectul orașului inteligent a început tot în Onești, unde e compus din două părți, cu scopuri diferite. Conducta.ro e destinat și cetățenilor, pentru că-și pot trimite automat indexul de apă, dar există și o platformă de monitorizare cu senzori de aer, zgomot și trafic, în diverse puncte din oraș.

“În primă fază vrem să descoperim cele mai febrile zone din orașul respectiv. În funcție de mărimea orașului, propunem un plan prin care putem acoperi cu senzori respectivele zone. Echipamentele de senzori sunt modulare, suportă comunicații mobile și se pot alimenta inclusiv la panouri solare proprii. Investițiile în infrastructură sunt minime”, consideră Dima, care are o experiență de peste 16 ani în domeniul tehnologiei, trecând de la programare, la baze de date sau chiar troubleshooting pentru platformele marine din nordul Europei.

În primă fază vrem să descoperim cele mai febrile zone din orașul respectiv. În funcție de mărimea orașului, propunem un plan prin care putem acoperi cu senzori respectivele zone

Cu DasCity, Marius Dima încearcă să intre serios pe o piață unde se lucreză cu administrația publică, un lucru riscant, dar care este foarte valoroasă. Potrivit Frost&Sullivan, piața va avea o valoare de 1.500 de miliarde de dolari până în 2020, iar din această cotă 25% vor fi proiecte de guvernanță inteligentă și educație smart.

Astfel, după perioada beta, DasCity poate fi o platformă care să centralizeze senzorii existenți, dar poate contribui și la dotarea orașelor cu o rețea conectată, care să monitorizeze traficul și să ofere business intelligence pentru autoritățile publice. Ca model financiar, Marius Dima ne-a explicat că subscripția va fi lunară și va fi în valoare de un cent pe cap de locuitor.

Infografie Cisco Internet of things
Piața senzorilor

Conform Cisco, în 2020 vor exista 50 de miliarde de dispozitive cu senzori care vor fi conectate la internet. Marius Dima crede că vom avea câteva sute de milioane inclusiv în România. De altfel, nu lipsa senzorilor este o problemă, pentru că aceștia există deja, ci conectarea lor la internet și transformarea sistemului într-unul IoT.

DasCity se adresează, potrivit lui Marius Dima, la 650 de orașe mici și medii, scopul fiind ca în trei ani să aibă 30% din această piață în România.

“Fiind o interfață responsive, se va adapta și pe orice dispozitiv mobil. Planul nostru este crearea unei aplicații care să trimite notificări sau alarme personalizate. Spre exemplu, dacă sunt lucrări în zona ta sau se întâmplă un incident, vei fi informat din timp de autoritățile locale”, explică Dima unul dintra avantajele introducerii senzorilor în orașe.

readwrite.com

Parte a acceleratorului Uniunii Europene

Unul dintre proiectele pe care le propune Comisia Europeană pentru dezvoltarea antreprenoriatului în cele 28 de state membre sunt așa-numite KIC-uri, nume complicat pentru niște acceleratoare de business finanțate de UE. Unul dintre aceste acceleratoare este ClimateKIC, care finanțează și conectează proiecte de mediu. Un avantaj pe care-l propune un asemenea accelerator e că găsește potențiali clienți în diferite țări pentru echipele care participă.

Anul acesta, ClimateKIC a lansat și o competiție, numită Climate Launchpad 2015, care va avea loc pe 4 septembrie la Amsterdam și la care au fost acceptați și cei de la DasCity. Proiectul cu care participă și pe care vor să-l dezvolte este chiar cel al aplicației mobile pentru cetățeni, care să integreze senzori de trafic, securitate, energie, utilități. Practic, toată interacțiunea noastră cu Primăria să se facă prin intermediul unei aplicații mobile – acolo să dăm indexul la apă, să trimitem o solicitare sau să vedem starea traficului în diverse părți ale urbei. Pe baza acestor date, Primăriile vor putea lucra pentru a îmbunătăți serviciile.

În Launchpad, mărturisește Marius Dima, au reușit să-și cristalizeze mai bine modelul de business pe care urmează să-l propună. A început din Onești, acolo de unde a și plecat în cariera lui, dar speră să treacă peste dificultățile mediului antreprenorial românesc. “Mediul românesc e instabil și rigid. Ca startup, pare un challenge absurd să țintești proiecte de enterprise într-un mediu ca cel de la noi. Proiectele pentru sectorul public disipă sute de milioane de euro și sunt păguboase”, spune Marius Dima.

Orașele inteligente ale lumii

Dacă în România nu putem vorbi de inițiative concentrate pentru dezvoltarea orașelor inteligente, în Europa lucrurile au luat-o pe direcția potrivită. Am selectat câteva exemple.

Barcelona – orașul are senzori în locurile de parcare, iar aceștia comunică prin internet cu o aplicație ce poate fi instalată de șoferi. De asemenea, există hotspot-uri WiFi peste tot în oraș, în timp ce autobuzele sunt conectate la aplicațiile cetățenilor, pentru ca acești să știe cât durează până vine transportul în comun. În plus, inclusiv tomberoanele au senzori care transmit către municipalitate cât de pline sunt acestea, pentru ca deșeurile să fie colectate cât mai eficient și costurile să se reducă.

Amsterdam – orașul olandez are o inițiativă din 2009 numită Amsterdam Smart City, în care sunt 79 de proiecte deja. Inclusiv cetățenii propun soluții, cum ar fi Mobypark, unde cei care au locuri de parcare, le pot închiria prin intermediul aplicației. Luminile din oraș sunt flexibile și se adaptează la lumina de afară, iar traficul este monitorizat în timp real.

Comentezi?

Urmărește startup-urile din România de peste patru ani și așteaptă unicorni locali. Redactor-șef al start-up.ro, Vlad tratează ecosistemul antreprenorial din România cu realism și nu crede că avem încă "Steve Jobs de România".