Din Dristor pentru toată lumea – Krack reprezintă cultura străzii prin haine

Acum 20 de ani, în Dristor, Cristian Sîngiorzan și Radu Dobre erau vecini care descopereau împreună secretele culturii underground hip-hop. Astăzi sunt Koma și Bilă, adică oamenii din spatele Krack, brandul care creează și vinde îmbrăcăminte pentru pasionații acestei culturi. Cu ei am vorbit despre trecutul și viitorul acestei afaceri “based on a real story”.

krack-bianca-nicolescu
Radu Dobre (în stânga) și Cristian Sîngiorzan (dreapta), fondatorii Krack

Krack e un brand de haine streetwear pentru cei pasionați de underground. Vând tricouri, hanorace, șepci și le produc singuri, aici în România. Totul a pornit de la pasiunea lor comună pentru lumea hip hop, descoperită de pe casete piratate cumpărate la mijlocul anilor ’90. De aici se trage și motto-ul firmei: “Based on a Real Story”.

Eram copil, desenam și cumva am luat contact cu lumea asta prin anii 1995. Lua amploare atunci muzica, graffiti-ul, cultura stradală. În liceu am început să cochetez cu industria underground

Povestea reală începe în cartierul Dristor. “Eram copil, desenam și cumva am luat contact cu lumea asta prin anii 1995. Lua amploare atunci muzica, graffiti-ul, cultura stradală. În liceu am început să cochetez cu industria underground”, povestește Cristian aka Koma.

Era vecin de bloc cu Bilă în adolescență. “Așa am evoluat ca frățiori”, povestesc cei doi. Acolo în Dristor, spun ei, au fost puse bazele gândirii, din întâmplările copilăriei. “Acolo au fost primele graffiti-uri, primele certuri cu vecinii și primele bătăi”, spune Koma. El e designerul și mintea creatoare din spatele Krack, în timp ce Bilă e omul cu cifrele, cel care administrează și organizează totul.

Reprezentând Dristorul

Dristor e un cartier din București. Astăzi arată bine, lumea îl caută, nu e rău famat. Și-a luat renumele după o shaormerie, lucru pe care cei doi nu-l apreciază, pentru că, spun ei, erau multe lucruri înainte să apară Dristor Kebab.

E foarte important acest aspect și ținem să reprezentăm Dristorul. Îl punem pe toate elementele

krack1

“Era capitala drogurilor acolo, ceva de speriat. Călcam pe un pat de seringi când ieșeam din scară, erau aurolaci peste tot”, spune Koma. Pentru ei, Dristorul a fost locul unde și-au luat școala vieții, din acest motiv țin să-l reprezinte peste tot. “E foarte important acest aspect și ținem să reprezentăm Dristorul. Îl punem pe toate elementele”, adaugă Bilă. De altfel, spun cei doi, zona Balta Albă a fost un focar de creativitate, drept dovadă s-a făcut și un documentar despre pleiada de artiști care s-a format din acea sărăcie a anilor ’90.

Toată lumea rezonează azi cu Dristor Kebab, dar pe vremea noastră pe locul acela jucam fotbal. Apoi au ridicat un bloc și l-au lăsat uitat 10 ani, timp în care dormeau aurolaci acolo. În mine se rupe ceva când aud lumea că Dristor înseamnă doar shaorma”, spune Koma.

Krack se leagă de cultura străzii, tot ce înseamnă hip hop, rock, muzică electronică. E o alternativă la restul industriei de fashion

După ce s-au format în cartier și au descoperit acest stil de viață, cei doi au luat-o pe drumuri separate, care s-au unit în Krack. Au rămas însă prieteni mereu. Koma a cochetat cu lumea designului și realiza tricouri și alte elemente pentru artiști, concerte și evenimente. Ba chiar a avut, alături de patru prieteni, o casă de producție independentă, Hades Records. Își amintește că organiza concerte și realiza și haine pentru a le vinde acolo. După această perioadă s-a angajat la Urban Records, o casă de producție pentru artiști ca Raku, Zale, CTC sau Deceneu. “Când s-a oprit muzica am intrat în publicitate ca art director. Hades s-a închis în 2010, iar după aceea am fost și freelancer“, povestește Koma.

În schimb, Bilă a făcut un master în afaceri economice internaționale și a fost instructor de fitness, de snowboard, a lucrat și ca însoțitor de zbor și în industria Horeca în străinătate. Au ținut aproape, povesteau ce mai fac.

Koma a făcut pasul decisiv în 2013, atunci când s-a gândit că după ce a făcut atât de multe produse pentru alții, poate încerca și el.

krack3

Nașterea și evoluția Krack

“Krack se leagă de cultura străzii, tot ce înseamnă hip hop, rock, muzică electronică. E o alternativă la restul industriei de fashion. În 2013 ne-am lansat oficial la Street Delivery și cu o pagină de Facebook”, povestește Koma.

A fost un moment bun pentru ei, pentru că oamenii au reacționat bine la produsele lor. De altfel, Koma mai e surprins și astăzi când vede pe Facebook la oameni tricouri pe care le făcea pentru artiști acum 10 ani.

“Lipsa unor lucruri din țară ne-au determinat să facem ceva adevărat, izvorât din dorința de a reprezenta această cultură. Nici la momentul actual situația din țară nu e la un nivel ridicat, dar ne dorim să aducem skillurile și imaginația noastră pe acest segment“, explică Bilă.

Conceptul Krack e legat de edițiile limitate. Pe site-ul lansat în 2014 vând tricouri, hanorace, bluze, șepci, accesorii. Nu produc prea mult, pentru că vor să nu vadă tricourile peste tot, ci le schimbă în permanență, în funcție de colecție.

“Nu vrem să avem un singur design la toată lumea. Încă ne întreabă lumea de tricouri de acum patru ani, dar nu mai facem și nici nu mai dorim asta. A trebuit să mărim aceste colecții limitate pentru că exista cerere, dar am păstrat la un număr decent”, spune Koma.

Vrem să ținem producția în țară și să avem un dialog între comunitatea pe care o formăm ca să putem să-i dăm clientului ce-și dorește

Cei doi pun mare preț pe calitatea produsului. Materialele sunt cumpărate din România și folosesc fabrici tot de aici. Chiar la data interviului pregăteau noua colecție. Au o colecție principală, plus câteva secundare în vară și cea de toamnă-iarnă, în care adaptează produsele în funcție de cerere. “Vrem să ținem producția în țară și să avem un dialog între comunitatea pe care o formăm ca să putem să-i dăm clientului ce-și dorește”, explică Bilă.

De la 30 de produse prima oară când au lansat, Krack a ajuns la 1.000 – 1.500 de unități împărțite în mai multe tipuri de produse. O ediție limitată are cam 50-100 de exemplare.

Extindere spre străinătate și alte produse

Cele mai căutate produse la Krack sunt tricourile, mai exact cel din poza de mai jos. În timp, au făcut parteneriate cu artiști pe care i-au cunoscut de-a lungul anilor, dar și cu echipe de skateboarderi, cum ar fi Eroilor Mafia. În timp, vor să se extindă și spre alte produse.

krack5

“Vom intra și spre accesorii, borsete, băscuțe, genți. Noul nostru target e să diferențiem foarte mult opțiunile de cumpărare de pe site. Vrem să avem un brand complet. Dacă un client o să-și dorească să se îmbrace în cap până în picioare, să-i acordăm acest beneficiu. Vrem să adugăm pantaloni, ciorapi“, explică fondatorii Krack. De asemenea, testează deja geci de fâș rezistente la ploaie.

Vom intra și spre accesorii, borsete, băscuțe, genți. Noul nostru target e să diferențiem foarte mult opțiunile de cumpărare de pe site. Vrem să avem un brand complet

“Generațiile tinere sunt mai conectate în prezent. Public există, dar trebuie să se dezvolte mai mult. Noi sperăm să-i ducem pe un drum bun, să nu aleagă calea greșită”, explică Bilă o parte din mentalitatea lor. Pentru că sunt părinți care vor să achiziționeze produse pentru copii, se gândesc să lanseze și o linie pentru “youngsta'”, după cum spun. Vor să adapteze linia și mesajele, pentru a se potrivi, dar să-i îmbrace și pe copii.

koma

În momentul de față sunt într-o creștere semnificativă, mai ales de când s-a alăturat Bilă, care a venit cu mintea de administrator. În septembrie au avut 120 de comenzi pe site, dar în perioada lunii decembrie vor fi mai multe, mai ales că au și colecție nouă. Media e pe la 200 de unități de produse, după cum explică cei doi. Pentru anul viitor vor să implementeze și facilități pentru comenzile în străinătate. Au pregătit totul și spun că 33% din cereri vin din afară, dar livrarea i-ar fi stricat dacă nu ar fi făcut-o cum trebuie, la un preț rezonabil.

Comentezi?

Urmărește startup-urile din România de peste patru ani și așteaptă unicorni locali. Redactor-șef al start-up.ro, Vlad tratează ecosistemul antreprenorial din România cu realism și nu crede că avem încă "Steve Jobs de România".