“Fraților, stop! Noi nu vindem shaorma!”

Calif a crescut odată cu Bucureștiul și a scăzut odată cu el, după Colectiv. Când a intrat în primul sediu, Radu Tănase, unul dintre fondatori, i-a anunțat pe angajați că el nu vinde shaorma, ci kebab. A fost un pariu periculos, dar, în cele din urmă, câștigat.

În 2010, Centrul Vechi încă arăta ca un teren minat pe care au luptat două armate într-un război de gherilă. Dar se transforma și începea să capete o imagine pozitivă.

Aproape de bariera de ieșire, spre Splaiul Independenței, într-o casă, ca multe altele, aproape abandonată, 15 oameni adunați de la shaormerii stăteau în fața unui tip înalt, ferchezuit, la costum. Era prima ședință a lui Radu Tănase în calitate de fondator al Calif, ceea ce astăzi a devenit primul kebab boutique din București.

DSC_0063edit

“Fraților, stop!”, a spus răspicat Radu. Fusese reprezentant de vânzări în industria ceasurilor în ultimii șapte ani. “Aici nu este shaormerie. Nu este fast food! Este kebab boutique”, explică Radu. În fața lui erau oameni care mai de care, adunați de la shaormerii din tot orașul. Șmecherași cu gura mare, băieți cu opt clase. S-au uitat mirați când Tănase le-a povestit conceptul Calif: kebab pregătit cu grijă, care să aibă ingrediente sănătoase, preparate pe loc, bunăvoință și bun-simț față de client.

Aici nu este shaormerie. Nu este fast food! Este kebab boutique

De la chioșc la New York

Radu nu s-a gândit mereu să fie antreprenor. A început în 2003 în industria ceasurilor, la un chioșc Swatch din Mall Vitan. Era în facultate, făcea drept și voia să facă și el ceva. I-a spus o prietenă că e un post liber și a și început. Acolo avea să învețe primele secretele ale vânzărilor și a descoperit câteva lucruri despre el. A fost, de fapt, un proces de redescoperire.

“Acolo am descoperit cât de mult îmi plac ceasurile și, mai ales, cât de mult îmi place să discut cu oamenii. Până atunci am fost un tip timid, acolo am avut un declic. Un an de zile am vândut ceasuri la chioșcul acela”, povestește Radu Tănase. E greu de crezut că a fost vreodată timid. Astăzi e un vânzător înnăscut, care vorbește cu pasiune despre ceea ce face, se uită direct în ochii tăi și știe să îmbine seriozitatea cu momentele amuzante.

DSC_0058edit

A trecut la Cellini pentru a coordona vânzările pentru anumite branduri de ceasuri. A ajuns, ușor, ușor, brand manager în România pentru ceasurile fashion – Swatch, Calvin Klein, Tommy Hilfiger, Gucci. “Ceasurile mi-au influențat viața. Am făcut dreptul, dar nu am profesat niciun minut. Eu reprezentam importatorul în România, mă duceam la întâlniri internaționale, am învățat vânzări și marketing”, povestește Radu.

Ceasurile mi-au influențat viața. Am făcut dreptul, dar nu am profesat niciun minut

Când a apărut kebabul în viața lui? Surprinzător, la New York. Era 2009 și era la o întâlnire la Calvin Klein. Primește un telefon de la Bogdan Jantea, cel mai bun prieten al său și arhitect. “Haide într-un business de fast-food!”, i-a spus Bogdan. Brusc, mirosul de Calvin Klein s-a transformat în cel al lipiei calde în mintea lui Radu Tănase. A așteptat un pic și a spus pe loc da.

“Nu mai aveam ce să fac după șapte ani de ceasuri. Iată că în 2010 intram în zona de fast food. Totul a fost de la zero. Era un business cu oameni diferiți, clienți diferiți. Am compus toate documentele pentru că nu am luat un exemplu de afară”, povestește Radu Tănase.

De la New York la kebăbărie

Calif a fost construit ca un business descris de o relație yin și yang între Radu și Bogdan. Tănase a venit cu abilitățile învățate în business-ul de ceasuri: marketing, human resources, imagine, în timp ce Bogdan avea logica de partea sa, datorită educației în arhitectură.

Când am început să facem celebrul dil kebab, acum în top vânzări, ne-a luat 3-4 luni. Am tot făcut teste, cu diferite cărnuri, sosuri, legume

Au luat sediul din Centrul Vechi și au început dezvoltarea afacerii. După ce a cucerit angajații, chiar dacă a fost dur, după cum recunoaște, au construit partea gastronomică. “Voiam să facem lipia în casă, ca să o vadă clientul. Noi am fost primii care au pus mănuși în mâinile oamenilor”, explică Radu. Filosofia de lucru e “detail is retail”. Radu crede că dacă nu ești atent la lucrurile mici, atunci devii la fel ca ceilalți.

Au început să-și facă rețetele proprii. “Când am început să facem celebrul dil kebab, acum în top vânzări, ne-a luat 3-4 luni. Am tot făcut teste, cu diferite cărnuri, sosuri, legume. L-am făcut ba mai mic, ba mai rotund, ba mai pus la grill, cu cașcaval, fără”, își amintește Radu momentele în care a creat produsul său de top. A fost un experiment și o testare continuă. Dar apoi, ca un IT-ist cu un software foarte bun, s-a întrebat cum să-l aducă la oameni. Era Bucureștiul anului 2012 – oamenii mâncau în continuare șhaorma cu de toate, “cu lipie mare, să fie zemoasă, boss!”.

Mama a plâns la un moment dat și mi-a spus că ea nu poate face asta

Radu s-a pus din nou în fața angajaților. De data asta, era vorba de casieri. Printre ei – mama sa. “Începând de astăzi din gura voastră nu există decât o singură recomandare – dil kebab. Oricine cere kebab în lipie, voi îi spuneți dil kebab. Vă refuză? Îi mai spuneți o dată”, le-a spus Radu angajaților. Din acel moment, Calif a apăsat pedala de accelerație pentru a-și vinde produsul fanion. Strategia a funcționat. Odată ce oamenii au încercat, produsul a luat avânt. Dar strategia a fost dură. “Mama a plâns la un moment dat și mi-a spus că ea nu poate face asta”, își amintește Radu.

DSC_0048edit

Extinderea boutique-ului

Calif a crescut rapid din 2012 până astăzi, deși a avut un an 2016 foarte greu, după închiderea primului sediu, cel din Centrul Vechi. În cel mai bun moment, Calif a avut trei sedii – în Militari, la Piața Iancului și în Centru. Din cauza reglementărilor post-Colectiv, Calif nu a mai avut voie să își construiască terasă de iarnă. Pentru că nu voia să vândă kebab unor oameni înghețați, care să-l mănânce acasă, rece, Radu Tănase a decis să sacrifice acel sediu.

În Centrul Vechi au avut sediul față în față cu Dristor Kebab, care au deschis sediul după ei. “După ce a venit Dristor în zonă, vânzările noastre au crescut cu 15-20%”. Anul acesta are planuri de extindere.

Dacă înainte mai existau compromisuri legate de spațiu, acum nu se mai pune problema. Spațiul ideal, ca dimensiune și poziționare, e undeva la mijloc între Iancului și Militari

“Mulți ne întreabă de ce nu dăm drumul mai repede. Nu dau drumul unei locații fără să analizez zona. Dacă înainte mai existau compromisuri legate de spațiu, acum nu se mai pune problema. Spațiul ideal, ca dimensiune și poziționare, e undeva la mijloc între Iancului și Militari”, spune Radu Tănase. Cel din Iancului e mereu aglomerat, încât uneori pare prea mic pentru nevoia clienților. În serile bune la coadă stau și 30 de oameni.

Prânzul și viața

Radu a avut momentele lui de workaholic. “În primii patru ani plecam la 12 noaptea de la birou. Ajungeam la 9 dimineața. Așa e la început – am vrut să trag, să fie totul ok, să nu dau greș”, spune Radu.

Ies din birou 45 de minute pentru masa de prânz. Le-am spus tuturor din birou că ieșim, că trebuie să se detașeze

Astăzi, programul lui Radu e făcut în așa fel încât găsește momente în care să se detașeze. “Ies din birou 45 de minute pentru masa de prânz. Le-am spus tuturor din birou că ieșim, că trebuie să se detașeze”, explică Tănase.

A avut noroc că soția lui a fost înțelegătoare. “Știi că în spatele unui bărbat puternic e o femeie și mai puternică. Ea a înțeles, a văzut cât de mult mă zbat. Dar nu poți înțelege permanent un asemenea program, există o iță firavă. Eram și mai ranchiunos, mai îmbufnat”, spune Radu. Astăzi, când ajunge acasă încearcă să nu vorbească despre lucru, ci se bucură de copilul său. Recunoaște că mai aduce business-ul acasă, dar doar atunci când sunt probleme sau lucrurile nu au mers cum trebuie. Abia atunci simte nevoia să se deschidă și să povestească.

La muncă încearcă să rămână printre oameni. La două zile după acest interviu s-a dus la Califatul Militari și a stat printre angajați și clienți, pentru a vorbi cu toată lumea și pentru a afla nemulțumirile lor. Folosește rareori soluția lui Cuza, de a se duce cu ocaua prin locații, dar vrea să fie la curent cu nevoile angajaților. Îl are ca exemplu pe Richard Branson, care chiar dacă are afaceri de miliarde rămâne printre angajați, nu s-a retras la etajul 70 al unei clădiri.

De altfel, spune că nu simte că banii l-au schimbat foarte mult. Conduce un Smart și spune că și dacă ar avea bani de un Mercedes, nu i-ar plăcea. Majoritatea veniturilor sunt reinvestite.

Zi de zi, Radu se ocupă de echipele de resurse umane, marketing, supraveghere și autorizare. Are ședințe săptămânale și e prezent la toate controalele, pentru că vrea să afle ce au de spus inspectorii. “Cam asta e activitatea lui Radu Tănase”. Are obiceiul de a vorbi despre el la persoana a III-a, dar încă nu mi-am dat seama care e motivul pentru acest lucru. “Iar marți e seară de badminton cu băieții”, își amintește.

Regulile de business ale lui Radu Tănase
  • Nu facem rabat de la calitate. Scopul este să avem calitate mai bună la același preț.
  • Respect pentru oamenii din subordine. Dacă mă duc îmbrăcat ca un om de business în fața angajaților, e o chestiune pe care o impun în fața lor.
  • Respect în relația cu furnizorii. Nu lucrez cu termene de plată.
Un plan pentru București

“Vreau suport de la autorități. Nu suntem adepții street food în București. Suntem un oraș de mall-uri, nu avem spații de promenadă. Suntem captivi în colivie. Tot bulevardul Unirii, spre Casa Poporului, e un loc atât de bun, gândește-te ce s-ar întâmpla dacă ai avea o promenadă în care să fie cafenele”

Comentezi?

Urmărește startup-urile din România de peste patru ani și așteaptă unicorni locali. Redactor-șef al start-up.ro, Vlad tratează ecosistemul antreprenorial din România cu realism și nu crede că avem încă "Steve Jobs de România".