Industriile creative cresc în România. Cum își planifică viitorul artiștii antreprenori?

Artiștii din România se transformă din cei pe care-i compătimeam în antreprenori. Domenii care nu păreau propice banilor, ci doar pasiunii, au devenit între timp industrii. Industriile creative. Acestea aduc un aport important la PIB, iar fondatorii lor încep să se gândească la viitor. Am vorbit cu câțiva dintre ei pentru a vedea cum se pregătesc și care sunt planurile lor.

qrdec1478683528

Până acum câțiva ani auzeam de sculptori, pictori, manufacturi. Totul era disparat și, în general, publicul privea această zonă ca una de artiști. Cu toate acestea, în ultimii ani industriile creative au căpătat un nume și o putere, inclusiv din partea statului. Cum se gândesc antreprenorii la ziua de mâine? Sau de poimâine? Am încercat să aflăm răspunsul la această întrebare de la câțiva dintre cei mai activi antreprenori din industriile creative.

Potrivit Ministerului Economiei, sectoarele creative aduc 7% la PIB-ul României în momentul de față, iar obiectivul este să se ajungă la 10% până în 2020. În industriile creative intră inclusiv programarea și IT-ul, cu o pondere foarte mare, dar sunt implicate și sectoarele artistice și culturale. “Potenţialul economic al sectoarelor culturale şi creative este în mare parte neexploatat. Industriile tradiţionale din România pierd constant competitivitate în ceea ce priveşte forţa de muncă ieftină şi sunt forţate să se «reinventeze»”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Economiei, Claudiu Vrînceanu.

Antreprenoriatul înseamnă risc, dar și să te gândești la viitor. Metodele prin care putem economisi sunt diverse, de la investiții, la conturi bancare, la pensii private obligatorii sau facultative. Chiar dacă a avea o afacere însemană să-ți asumi riscul, vrem să vedem prin proiectul “Timp în schimbare” cum se diferențiază antreprenorii de astăzi de părinții lor și ce metode folosesc pentru ziua de poimâine.

550985_714821915201783_1195036594_n

Din întâmplare pe calea artei

Doru Dumitrescu este un sculptor și antreprenor, cel care vinde așa-numitele sculpturi purtabile. Pe lângă acestea, realizează inele de nuntă din lemn și “pietre din lemn”. Parcursul lui Doru Dumitrescu este unul al descoperirii. Nu a știut că o va lua pe traseul artei și a început mai multe facultăți până să descopere ce dorește. Antreprenorul din Timișoara a ajuns astăzi să facă din arta sa o afacere.

Precum sculpturile sau instalațiile artistice, care aveau ca spațiu de expunere locurile publice, sculpturile purtabile pot fi expuse în diferite medii

A descoperit sculptura printr-un moment de “serendipity” care sună straniu. “La două zeci și ceva de ani, îmi curățam niște cartofi și m-am trezit sculptând unul, iar mai apoi am trecut la o aprofundare masivă”, își amintește Doru Dumitrescu. Doru a trecut prin vreo cinci facultăți până să-și dea seama ce vrea să facă. A încercat pe la management turistic, geodezie, a trecut și printr-o facultate privată la design de produs, iar apoi la Facultatea de Arte și Design din Timișoara, unde a început sculptura. A descoperit acest drum pe la 25 de ani, iar în 2013 și-a găsit, mărturisește, claritatea drumului.12705477_10208602851365864_7171595547929193134_n

Și-a găsit stilul în lemn, pe care-l descoperise cu câțiva ani înainte. Spune că nu a fost o concluzie imediată, ci o cascadă de evenimente conectate între ele. În 2012 a descoperit conceptul de sculptură purtabilă, care-și transformă omul în purtător, în spațiu de expunere. “Precum sculpturile sau instalațiile artistice, care aveau ca spațiu de expunere locurile publice, sculpturile purtabile pot fi expuse în diferite medii, purtate fiind de oameni ce le conștientizează și le adoră, punându-le astfel într-o lumină foarte favorabilă”, explică Doru.

Job, demisie, antreprenoriat

Un alt exemplu de antreprenor din domeniul artistic este Mădălina Teler, care deține brandul De Ceramică. Realizează obiecte din lut pe care le vinde online și offline. A descoperit, de altfel, domeniul încă din școală, fiind la Liceul Tonitza și la Școala Populară de Arte. Drumul ei de artist s-a încrucișat cu cel al modelării lutului, pentru care a căpătat o pasiune din respect față de profesoara pe care a avut-o. A terminat Arte Decorative și apoi a făcut Design Interior și abia după facultate și-a dat seama cât de multe poate face din lut.

La ce folosește? Dacă este un obiect pur decorativ, caut să pun frumusețea pe primul loc și sunt foarte atentă la linii, la forma obiectului și la decor

“Așa a luat naștere De Ceramică în 2013, din dorința de a face obiecte utile și decorative”, povestește Mădălina. Spune că a privit lucrurile ca pe o afacere din prima zi. Pe Mădălina o inspiră frumusețea, simplitatea și sinceritatea atunci când realizează obiecte. Utilitatea e și ea foarte importantă, dincolo de scopul artistic. “La ce folosește? Dacă este un obiect pur decorativ, caut să pun frumusețea pe primul loc și sunt foarte atentă la linii, la forma obiectului și la decor. În cazul obiectelor utilitare, e important să servească scopului. Vreau să transmit o atmosferă de viață tihnită, clădită din materiale pure și culori pastelate”, explică Mădălina Teler. Creatoarea face pahare, boluri, farfurii, dar și piese pur decorative.

14855979_1131226060295698_4617308359891049374_o

“Nu a fost ușor, la început reinvesteam tot ce câștigam în atelier, iar timpul de lucru era continuu”, spune artista. Prima oară, fondatoarea De Ceramică făcea pasiunea în paralel cu un job. Spune că nu i-a plăcut. “Pierdeam mult timp și nu aveam satisfacții. Mi-am dat dat demisia, mi-am luat un cuptor ceramic și am început aventura”, povestește Mădălina. E povestea multor tineri creativi, are aleg drumul antreprenorial în fața jobului.

Organizarea viitorului

Cum se pregătesc de viitor artiștii care devin antreprenori? Asta vrem să aflăm de-a lungul acestui proiect editorial, de altfel. Începuturile lui Doru au fost ca cele ale multora – părinții i-au fost stâlp de susținere pentru materiale sau expoziții. “Mă dojeneau de multe ori cu redirecționări care ar fi avut să-mi aducă siguranța lunară, chiar dacă îmi intindeau o mână de ajutor mereu când aveam nevoie”, explică artistul din Timișoara.

14054586_1076491352435836_3681472356500596715_o

În ceea ce o privește pe Mădălina, când a început cariera nu s-a gândit din prima la viitor. “Nu am avut niciun gând despre cum îmi voi organiza viitorul și nici nu cred că ar fi fost sănătos să fi avut. Dacă m-ar fi interesat de atunci, probabil astăzi nu aș fi ajuns să fac ceramică. Tot ce voiam era să produc obiectele mele, banii și bătrânețea nu erau pe lista mea de priorități”, povestește Mădălina Teler.

Am început să economisesc de curând, din momentul în care m-am căsătorit. Primordiale sunt în continuare investițiile în cele de trebuință pentru eficientizarea activității proceselor creative

Deși mai are mult până la vârsta pensionării, ceea ce e dificil pentru un artist de multe ori, Doru Dumitrescu spune că a început să se gândească la acest moment, în felul său antreprenorial.

“Am început să economisesc de curând, din momentul în care m-am căsătorit. Primordiale sunt în continuare investițiile în cele de trebuință pentru eficientizarea activității proceselor creative”, spune Doru. A ajuns în momentul în care are nevoie de un atelier mai mare și de angajați îndemânatici și creativi. Vrea acum să industrializeze brandurile pe care le deține – UȚA, Wooden Stones și Wedding Rings.

Creativitatea primează

Când se gândește la pensie, Doru Dumitrescu spune că se consolează cu creativitatea. “Sunt un om creativ și întreprinzător și voi găsi soluții raportate la împrejurări. Pregătirea constă în dezvoltarea brandurilor și industrializarea lor, care vor aduce noi clienți”, explică Doru Dumitrescu.

Perspectivele îmi arată că altfel stau lucrurile pentru mine azi. Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg și nici aspirațiile părinților cu ale mele

Mădălina Teler se gândește să-și crească business-ul în următoarea perioadă și să economisească pe parcurs. “Încă aștept să mă pregătesc pentru viitorul pe termen lung, iar de economisit o fac doar pentru călătorii și plăceri personale”, spune Teler. Evident, pe viitor, după creșterea afacerii De Ceramică ar putea să se gândească și la aceste privințe. Până la urmă, a trecut și peste ce i-au zis părinții, dar spune că “perspectivele îmi arată că altfel stau lucrurile pentru mine azi. Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg și nici aspirațiile părinților cu ale mele”.

10514169_968813403135965_4700543134754196547_o

Artiștii pot fi și antreprenori

Doru Dumitrescu creează trei tipuri de produse și le vinde online, spațiul în care a ales să-și exprime mai bine viziunea antreprenorială. “Nu lucrez cu magazine deoarece prefer să îmi prezint personal creațiile, particip doar la cele mai bune târguri de profil”, explică Doru Dumitrescu modalitatea de a vinde. Cum s-a împăcat artistul cu vânzătorul care gândește astăzi strategii de promovare pe Facebook? La Doru a fost vorba de studiu.

M-am luptat multă vreme cu preconcepția aceea că artiștii nu se pot întreține

“M-am luptat multă vremea cu preconcepția aceea că artiștii nu se pot întreține. Mi-au ajuns însă pe mâini niște cărți de manageriat artistic. Am căpătat apoi o mai mare încredere în unicitatea creației mele și pot să o evaluez corect, ținând cont de tot ce înseamnă produsul finit. De acolo a ținut totul de strategiile adoptate: cărei categorii de public mă adresez, cum mă prezint în fața acestora, în ce perioade e potrivit ieșitul la scene, care este cota la care am ajuns ca artist și cât ar costa ceva creat de mine în funcție de domeniul artistic abordat. În 2012 am pus capăt conceptului de artă pentru artă și am mers mai departe cu artă pentru mai bine”, explică Doru Dumitrescu trecerea sa spre zona comercială.

E o diferență mare între producători care sufocă lumea și produsele oferite de un designer. Designul are din ce în ce mai mare căutare

De altfel, spune creatorul sculpturilor purtabile, în momentul de față publicul este mult mai educat în privința industriilor creative. “Există platforme cu răsunet pe care se poate lansa un designer, iar publicul abia așteaptă noutăți. E o diferență mare între producători care sufocă lumea și produsele oferite de un designer. Designul are din ce în ce mai mare căutare”, explică Doru.

12622299_942329715852001_6184423443776589053_o

Industriile creative ajută artiștii

Și Mădălina Teler de la De Ceramică spune că cei care se hotărăsc astăzi să o ia pe calea antreprenoriatului au o misiune mai ușoară. “Astăzi poți găsi unelte și modele pe care le poți dezvolta și aplica într-un business productiv din industriile creative. Când am pornit De Ceramică, domeniul era la început și cumva activitatea mea a fost un experiment reușit”, explică Mădălina.

Ca artist te încearcă un sentiment de egoism atunci când creezi ceva în care te-ai implicat spiritual și ai tendința de a ține pentru tine acea creație

Conflictul dintre artist și vânzător e pronunțat uneori în industriile creative. Doru Dumitrescu a trăit o asemenea senzație, deși spune că a învățat din asta, pentru că și-a clarificat mai bine publicul-țintă. “Ca artist te încearcă un sentiment de egoism atunci când creezi ceva în care te-ai implicat spiritual și ai tendința de a ține pentru tine acea creație. Am trecut de criza asta prin fotografierea cât mai expresivă a creației, după care valoarea inestimabilă se cuibărește cuminte în sufletul meu”, spune Doru. El crede că, odată ce lucrezi cu oameni, trebuie să ții cont de dorințele lor.

De asemenea, Mădălina crede că se regăsește mai bine în postura de ceramist, în locul poziției de antreprenor. “Latura de business am învățat să o gestionez pe parcurs, iar astăzi mă ajută partenerul meu”, spune Teler. Astăzi ea vinde mult la târguri, în magazine partenere, dar mai ales online și în atelierul De Ceramică.

Comentezi?

Urmărește startup-urile din România de peste patru ani și așteaptă unicorni locali. Redactor-șef al start-up.ro, Vlad tratează ecosistemul antreprenorial din România cu realism și nu crede că avem încă "Steve Jobs de România".