Soldații pictați cu vopsea: cum rezistă Academia de Paintball de 12 ani pe piață

Mai ții minte când a început paintball-ul să prindă la noi? La începutul anilor 2000 își făcea apariția pe meleagurile autohtone acest mod în care tot mai mulți oameni alegeau să-și petreacă timpul liber. Activitatea aceasta, de a te împușca cu bile cu vopsea împreună cu prietenii tăi, a marcat într-un fel sau altul weekend-urile orășenilor.

Odată cu valul timpuriu, au început să apară diverse afaceri care voiau să creeze oferta aferentă cererii. Academia de Paintball este unul dintre cele mai longevive și mai vechi businessuri de acest tip din Capitală. E în spate la Cora Pantelimon, acolo unde te poți împușca ore întregi cu cine vrei tu.

Am stat de vorbă cu Adrian Gheorghe, părinetele Academiei de Paintball. A dat drumul la treabă de multă vreme, este un tip versat din piață. Știe ce se caută, și mai ales știe ce să ofere: ”Am business-ul ăsta de 12 ani, l-am început dintr-un hobby. Am jucat paintball la un alt teren, și nu mi-au plăcut serviciile deloc. Am spus, «Lasă că fac eu ceva bun». Am încercat să dau drumul unei afaceri cum trebuie. Și am mers foarte bine cu ea până în prezent”.

Puține afaceri sezoniere rezistă atât de mult și atât de bine precum a reușit Academia de Paintball. Adrian s-a folosit de un sport de agrement care câștiga din ce în ce mai mult teren la vremea respectivă. O investiție nu e niciodată ușoară, însă în unele domenii e de-a dreptul foarte greu: ”Nu e un business pe care să-l facă oricine. Sunt foarte mulți care dau chix. Cumpără teren, investesc câteva mii de eruo, își spun că aduc câțiva clienți și se văd milionari peste noapte. Însă lucrurile nu stau deloc așa. La paintball sunt unii oameni cărora le e frică, nu vor să încerce. Spun că îi doare. De partea cealaltă sunt cei cărora le place adrenalina și joacă chiar și fără protecție, mai puțin masca care e obligatorie”.

Criza, cea mai grea încercare

În 2008, atunci când a venit criza, Adrian a fost aproape de faliment. Recesiunea i-a știrbit jumătate din business încă din primul an, iar Academia de Paintball cu greu s-a mai pus pe picioare. Însă, asemeni unui boxeur determinat doborât de un adversar vrednic, s-a ridicat: ”Am văzut că astea sunt problemele cele mai mari și am încercat să le corectăm. Văd că a mers. Însă am avut mari probleme atunci când a venit criza. Ne-a mușcat 50% din afacere, a fost dezastru. Iar următorul an am pierdut aproape totul. Unde mai pui că e și sezonier paintball-ul. Important e că am supraviețuit. Am înregistrat apoi o creștere ușoară, dar sigură. Am revenit pe linia de plutire în cele din urmă”.

O carieră de angajat nu i-a surâs lui Adrian. A vrut mereu să facă lucrurile după bunul său plac, a vrut să fie liber. Însă toată această libertate vine cu propriile-i responsabilități: ”Eu niciodată nu am fost angajat. Mereu am fost pe cont propriu. Am preferat să fiu liber, să spun așa. Nici nu știu să spun dacă e mai rau sau mai bine în felul ăsta. Am observat pe parcursul anilor că e foarte dificil să-ți gestionezi proprii bani și să-i riști. Practic, orice decizie pe care am luat-o îmi putea înmulți banii sau putea să mi-i înjumătățească, chiar să-i pierd pe toți”.

”Când am deschis businessul nici prietenii mei nu mă credeau. Cu primul teren am rezistat doar un an, după care l-am relocat. În noua locație ne-a mers binișor. Ulterior, am mai făcut două mutări. Până am ajuns aici, lângă Cora Pantelimon. Aici ne merge excelent, mai bine decât în orice altă parte. Mă bucur mai ales că am reușit să supraviețuim crizei. Aproape tot restul de terenuri care existau înainte să vină recesiunea și-au închis porțile unul câte unul”, a adăugat Gheorghe.

Academia de Paintball este unul dintre cele mai vizitate businessuri de acest fel din București. Însă Adrian a învățat și din succese și din eșecuri: ”Inițial am investit 10.000 de euro. Așa am început. E foarte dificil să găsești o locație bună pentru care să semnezi un contract avantajos. Există riscuri pe parcursul unui an de zile în care poți pierde banii respectivi. Este un parcurs greoi. Am avut parte și de susținere financiară la un moment dat, fără de care nu m-aș fi putut descurca. Însă am învățat. Am văzut care sunt minusurile, care sunt plusurile și mi-am asigurat continuitatea în acest domeniu. Cred că suntem terenul de paintball din București cu cei mai mulți clienți”.

Primăvara, sezonul banilor

Fiind un business sezonier, paintball-ul nu aduce mari venituri în anotimpurile răcoroase. Însă nici vara nu merge fenomenal. Primăvara este cel mai propice anotimp pentru așa ceva, îmi spune Adrian: ”Primăvara e sezonul cel mai bun pentru paitball. Un singur teren poate să aibă și 100 de clienți pe zi. Însă condițiile meteo trebuie să fie bune. Tu degeaba ai rezervată toată ziua următoare dacă vine o ploaie. În momentul ăla 90% dintre clienți dispar. Urmează să deschidem și al treilea teren de paintball, momentan avem două. Sunt tematice. Până acum avem ”Hobbit” și ”Cernobîl”. Va urma ”Biohazard”.

”Va trebui, de asemenea, să adăugăm obstacole și celor existente. În fiecare an le modificăm pentru ca cei care vin să nu își piardă interesul. Le facem din ce în ce mai frumoase. Eu mă ocup cu asta, cu designul. Când am venit aici era o adunătură de moloz. O lună de zile am stat cu soția și cu câțiva angajați să amenajăm totul. Volumul de muncă a fost foarte mare. De doi ani de zile tot am îmbunătățit. Secretul e să reinvestești 90% din banii pe care îi scoți. Clienții se plictisesc de același tip de teren mereu și mereu”, a adăugat Adrian.

Academia de Paintball este locul în care cei mai mulți dintre bucureșteni aleg să-și potolească pofta de acest sport. Adrian este opțiunea comercială, unde merg entuziaștii. Însă există și terenuri pentru cei împătimiți care practică la un nivel mai serios această activitate: ”Suntem cel mai mare teren de paintball din București, ca număr de clienți. Suntem foarte atenți câți oameni vin la noi, câți merg la alții. Cum ne poziționăm față de concurență. De exemplu, e un teren prin Băneasa care pune mult mai mult accent pe partea practică decât pe cea comericală, cum facem noi. Acolo se duc mai mulți împătimiți. Genul nostru de clienți vin, încearcă, văd și poate mai revin de două ori într-un an. Băieții de acolo sunt foarte implicați și au oameni care revin destul de des”.

La început eram și eu foarte împătimit. Însă, din păcate, acum văd doar partea comericală. A intervenit în viața mea familia

Anii au trecut, pasiunea s-a diminuat. Ce a început ca un hobby transformat în business, afacerea lui Adrian este acum doar o modalitate de trai pentru acesta. Nu mai este împătimitul de altădată. Are familie acum, trebuie să-i asigure un trai. Dacă vrei să mergi la el la paintball trebuie să respecți cu strictețe anumite reguli: ”La început eram și eu foarte împătimit. Însă, din păcate, acum văd doar partea comericală. Au intervenit alte priorități în viața mea – familia. Vreau să deschid și un indoor cândva, în viitorul apropiat. De asemenea, o să organizez și o zonă de tras la țintă cu arcul și, de ce nu, chiar cu arma de paintball. Ca reglementare, obligatorie este masca. Dacă vrei să intri doar cu ea, noi nu te împiedicăm. Iar bilele noastre nu produc leziuni. Totul este supravegheat. Sunt niște reguli care trebuie respectate”.

Pentru a capitaliza cum trebuie potențialul locației, Adrian organizează diferite tipuri de evenimente sau team building-uri. Vrea să folosească la maxim tot timpul disponibil pentru închiriere: ”Organizăm mai multe tipuri de evenimente. Am avut la un moment dat o petrecere a burlacilor unde viitorul mire a fost îmbrăcat într-un costum de vacă și a fost ciuruit de prietenii săi. Sunt multe petreceri nebunești organizate aici de străini”.

Comentezi?

Aflat la început de drum în presă, lui Claudiu Râpan nu-i lipsește entuziasmul și ambiția. După ce și-a făcut junioratul la Gazeta Sporturilor, a decis să tatoneze și domeniul antreprenoriatului. Pasionat de sport din fire, el identifică o serie de similarități între atleți și antreprenorii aflați la început de drum pe piața startup-urilor românești. Cursa este la fel de dinamică în ambele domenii, și evident, la fel de acerbă.