3 din 10 angajați din România amână constant mesele, vizitele medicale, evenimentele de familie sau odihnă din cauza muncii

Raportul se bazează pe răspunsurile a peste 3.500 de angajați și a fost realizat în perioada 1-15 septembrie 2024. Pe lângă analiza obiceiurilor și a atitudinilor privind sănătatea mintală la locul de muncă, raportul de 88 de pagini evidențiază impactul tăcerii asupra productivității și bunăstării angajaților din România. Raportul a fost lansat în contextul Zilei Mondiale a Sănătății Mintale (10 octombrie) pentru a atrage atenția asupra urgenței cu care trebuie abordată această temă în companiile din România.

• 34% dintre respondenți amână în mod constant mesele, vizitele medicale, evenimentele de familie sau odihna din cauza muncii
• 32% dintre angajații din România declară că nu au discutat niciodată despre sănătatea mintală și emoțională la locul de muncă
• Persoanele care au ales meseria din necesitate tind să raporteze mai frecvent niveluri ridicate de stres comparativ cu cei care își trăiesc munca ca pe o vocație
• Sănătatea mintală este un subiect trecut sub tăcere în multe organizații din România
• 47% dintre angajați afirmă că au des simptome de anxietate legate de muncă
• Ce pot face organizațiile pentru a susține sănătatea mintală a angajaților
• Angajații amână des vizitele la medic sau timpul cu familia din cauza muncii

Persoanele care declară că au ales meseria din necesitate tind să raporteze mai frecvent niveluri ridicate de stres comparativ cu cei care își trăiesc munca ca pe o vocație. În plus, cei care se simt susținuți în organizațiile lor simt o satisfacție profesională și personală mai mare, contribuind la o cultură organizațională pozitivă.

De asemenea, cercetarea arată că 41% dintre cei care evită să discute despre sănătatea psiho-emoțională la locul de muncă se simt frecvent copleșiți, în timp ce alți 44% declară că au abordat rareori subiectul sănătății mintale.

Totodată, 47% dintre angajați afirmă că au des simptome de anxietate legate de muncă, 33% experimentează frecvent simptome fizice ale stresului, precum dureri de cap sau probleme digestive, iar 70% dintre respondenți nu beneficiază de consiliere psihologică, invocând lipsa resurselor financiare sau lipsa de disponibilitate emoțională.

„Aceste rezultate indică o presiune semnificativă pusă asupra angajaților, în special asupra celor care încearcă să își mențină performanța în contexte profesionale  care nu oferă sprijin psiho-emoțional. Astfel, deși sănătatea mintală devine tot mai fragilă pentru milioane de angajați din întreaga lume, angajații din România continuă să se confrunte cu dificultăți majore în a adresa acest subiect la serviciu. În ciuda unei creșteri de conștientizare la nivel global, sănătatea mintală rămâne un subiect sensibil în România și, în multe organizații, este trecut sub tăcere. Studiul nostru este un apel la acțiune pentru organizațiile și angajații din România. Sănătatea mintală nu este doar un beneficiu opțional, ci o prioritate organizațională critică pentru sustenabilitatea și succesul pe termen lung. Dacă vrem angajați implicați și o comunitate profesională sănătoasă, trebuie să spargem barierele tăcerii și să normalizăm discuțiile despre sănătatea emoțională la toate nivelurile companiei,” a declarat Andra Pintican, fondatoarea Școlii de HR și Airost.ro.

Pentru a sprijini sănătatea mintală a angajaților, fondatoarea Școlii de HR și Airost.ro recomandă organizațiilor:

• Să creeze traininguri specializate pentru manageri, pentru a înțelege și gestiona sănătatea mintală a echipei lor;
• Sa creeze unui plan strategic pentru sănătatea mintală la locul de muncă, care să includă atât intervenții individuale, cât și inițiative de grup;
• Să normalizeze discuțiile despre sănătatea mintală prin includerea subiectului în ședințele de echipă;
• Să faciliteze accesul la resurse de suport, inclusiv consiliere psihologică și workshop-uri de alfabetizare emoțională.

 Angajații folosesc puțin serviciile de terapie oferite ca beneficiu de companii. andra Pintican explică și de ce:

“În multe organizații am analizat strategii de wellbeing și am observat rate scăzute de utilizare a serviciilor de terapie oferite ca beneficiu. Acest lucru ar putea indica faptul că oamenii nu simt nevoia de suport, însă datele din raport ne arată altceva. Mă întreb în ce măsură angajații conștientizează cum îi poate ajuta terapia. Poate că primul pas nu este să oferim resurse, ci să investim mai întâi în educație psiho-emoțională pentru a construi un nivel de înțelegere și acceptare în jurul sănătății mintale. Nu putem aștepta să intervenim doar atunci când problemele de sănătate mintală devin critice – trebuie să aducem sănătatea mintală în centrul preocupărilor organizaționale prin educație și suport constant.”

Raportul integral, „Ce ROST are Sănătatea Mintală la Locul de Muncă în România?”, poate fi descărcat de aici.