50 de întrebări și răspunsuri despre microîntreprinderi în anul 2020

Acest articol a fost publicat prima oară de către Delia Mircea pe Contzilla.ro, site-ul care explică legislația și contabilitatea pe înțelesul tuturor.

 ----

1. Cine poate fi microîntreprindere în România?

Poți fi microîntreprindere dacă ești persoană juridică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții la data de 31 decembrie a anului precedent:

• capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
• ai realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 1.000.000 euro;
• nu te afli în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.

Dacă tocmai ți-ai înființat firma, atunci ești obligat să fii plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, cu excepția situației în care nu îndeplinești condiția privind capitalul social menționată mai sus.

2. Poți opta să nu fii microîntreprindere?

Nu ai această opțiune, decât dacă ai subscris un capital social de cel puțîn 45.000 lei și ai cel puțin 2 salariați. În acest caz poți opta, o singură dată, să devii plătitor de impozit pe profit începând cu trimestrul în care aceste condiții sunt îndeplinite cumulativ, opțiunea fiind definitivă.

3. Ai depășit plafonul de 1.000.000 euro într-un an? Ce obligații ai?

Dacă în cursul unui an depășești plafonul de venituri de 1.000.000 euro, datorezi impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită.

Declarațiile care se depun sunt : D010/D700 în termen de 15 zile de la la sfârșitul lunii în care s-a depășit plafonul.

4. Care este cota de impozitare pentru microîntreprinderi?

Sunt două cote valabile pentru microîntreprinderi, după cum ai sau nu salariati. Astfel:

• 1% este cota pentru microîntreprinderile care au cel puțin un salariat;
• 3% este cota pentru microîntreprinderile care nu au salariați.

5. Cum se calculează impozitul pe micro?

Se aplică cota de 1% sau 3% la baza impozabilă format din veniturile dintoate sursele din care se scad:

• despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
• valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul “709”, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
• veniturile din diferențe de curs valutar;
• veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
• veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoană juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
• veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
• veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
• veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
• veniturile din subvenții;
• veniturile din ajustări pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare constituite de persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoană juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
• veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natură stocurilor sau a activelor corporale proprii;
• veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;
• veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;
• veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.

La calculul impozitului la baza impozabilă determinată anterior se adaugă următoarele:

• rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezervă legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinației rezervei, distribuirii acesteia către participanți sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv;
• valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul “609”, potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
• în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor care își încetează existența, diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului;
• rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile că urmare a lichidării.

În cazul în care o microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de achiziție a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcțiune, potrivit legii.

6. Ce declarații se depun pentru a declara impozitul pe micro și la ce termene?

Calculul și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la dată de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Se depune declarația 100.

7. Ce reguli aplică microîntreprinderile pentru amortizarea fiscală?

Microîntreprinderile sunt obligate să țînă evidența amortizării fiscale, la fel că plătitorii de impozit pe profit. Iată câteva reguli:

• pentru locuințele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal până la nivelul corespunzător suprafeței construite prevăzute de Legea nr. 114/1996;
• la cheltuielile realizate în scopul îmbunătățirii parametrilor tehnici inițiali și care conduc la obținerea de beneficii economice viitoare, amortizarea fiscală se calculează pe baza valorii rămase majorate cu investițiile efectuate;
• amortizarea fiscală se calculează începând cu luna următoare punerii în funcțiune;
• mijloacele de transport pot fi amortizate și în funcție de numărul de kilometri sau numărul de ore de funcționare prevăzut în cărțile tehnice;
• pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set.

8. Cum se poate scoate profitul dintr-o microîntreprindere?

Profitul poate fi retras dintr-o microîntreprindere fie repartizând dividende, trimestrial/anual.

Pentru dividendele retrase se datorează un impozit de 5%.

Iată un exemplu de calcul: o microîntreprindere decide să repartizeze profitul brut în valoare de 100.000 lei integral. În acest sens, ea va reține 5% * 100.000 = 5.000 lei impozit pe dividende, iar restul de 95.000 lei îl va vira în contul acționarilor.

9. Când se plătește impozitul pe dividende?

Impozitul pe dividende se plătește până în dată de 25 a lunii următoare plății acestuia, iar în cazul în care există dividende repartizate (conform hotărârii AGA) însă neplătite, impozitul va trebui declarat și plătit până în dată de 25 ianuarie a anului următor.

De exemplu, ai întocmit o hotărâre AGA de repartizare a dividendelor în iunie 2019 (în suma de 100.000 lei) dar din motive de lichidități nu ai efectuat plata lor către acționari. Impozitul se datorează totuși, indiferent că sunt plătite sau nu, până în 25 ianuarie 2020.

10. Când devine o microîntreprindere plătitoare de TVA?

O microîntreprindere devine plătitoare de TVA dacă depășește plafonul cifrei de afaceri de 300.000 lei.

11. O microîntreprindere neplătitoare de TVA poate efectua achiziții de servicii din UE?

Da, o micro poate face acest lucru însă înainte trebuie să solicite de la ANAF un cod special de TVA. Va trebui să comunice acest cod furnizorului, va primi factură fără TVA de la acesta. Apoi, va calcula TVA 19% la valoarea serviciilor și o va plăti la buget, depunând în același timp și declarația 301 și 390.

12. O microîntreprindere fără activitate mai plătește taxe? Ce obligații are?

Sunt multe persoane care la un moment dat și-au deschis o firma din dorința de a începe o afacere însă ulterior din diferite cauze au renunțat. Au rămas astfel cu o firma, cu activitate 0, pentru care trebuie depuse declarații periodic.

Ce se poate face în acest caz?

Se poate alege suspendarea activității pentru care trebuie să depui la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde firma îşi are sediul social, o serie de documente necesare pentru înregistrarea în registrul comerţului a acestei menţiuni.

Termenul limita de suspendare

Întreruperea temporară a activităţii unei societăţi nu poate depăşi 3 ani de la dată înregistrării menţiunii în registrul comerţului, potrivit prevederilor art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

13. De ce facilități fiscale poți beneficia pe microîntreprindere?

Facilitățile fiscale de care pot beneficia firmele în 2020 diferă în funcție de domeniul în care activează (statul încercând să încurajeze anumite domenii sau anumite categorii de angajați) sau de datoriile pe care le au la buget ( statul încercând să colecteze taxele datorate de firme anulând anumite accesorii, în anumite condiții).

Iată mai jos o lista cu facilități disponibile/avantaje valabile în momentul de față :

a) Pentru domeniul IT

În acest domeniu se aplică facilitatea de scutire de la plata impozitului pe veniturile de natură salarială, în anumite condiții.

b) Pentru domeniul construcții

În domeniul construcțiilor se aplică câteva scutiri speciale începând cu 2019, în anumite condiții. Acestea sunt:

• scutirea de CASS la nivelul angajatului;
• scutirea de impozitul pe venitul din salarii;
• CAS redus cu 3.75 % ( de la 25% la 21.25%).

c) Angajarea absolvenților/șomerilor/ucenicilor/stagiarilor– subvenții de la buget

Angajarea anumitor categorii cum ar fi absolvenții sau șomerii poate conduce la anumite avantaje.

Baza legală: Ordonanță de urgență nr. 60/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul forței de muncă.

Printre facilități se numără și faptul că angajatorul primește lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent/șomer încadrat, o sumă în cuantum de 2.250 lei.

d) Scutirea de impozit a profitului reinvestit

Profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare, în programe informatice, precum și pentru dreptul de utilizare a programelor informatice, produse și/sau achiziționate, inclusiv în baza contractelor de leasing financiar, și puse în funcțiune, folosite în scopul desfășurării activității economice, este scutit de impozit. Activele corporale pentru care se aplică scutirea de impozit sunt cele prevăzute în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, aprobat prin hotărâre a Guvernului.

d) Microîntreprinderile pot deduce din baza impozabilă contravaloarea casei de marcat

e) Scutirea de contribuții sociale a contravalorii tichetelor masă

Angajatorii care acordă tichete de masă angajaților le vor reține acestora doar impozitul de 10%, contravaloarea acestora fiind scutită de contribuții sociale.

Poți afla răspunsuri la toate cele 50 de întrebări despre microîntreprinderi din acest material.