58% dintre liderii de business români consideră starea de bine un factor esențial pentru succesul financiar

A treia ediția a raportului de rentabilitate în wellbeing, un studiu care include pentru prima dată și România, a întrebat liderii de business cum privesc aplicarea programelor de bunăstare mintală, fizică și emoțională. Aproape 6 din 10 factori de decizie din cele 150 de companii românești participante la studiu consideră că starea de bine a angajaților contribuie major la succesul financiar. Dar pentru succesul programelor de wellbeing e nevoie de implicarea activă a liderilor.

Studiul ”Return on wellbeing” este o inițiativă a 7card, rețea de beneficii de wellbeing pentru angajați din România, deținut de Wellhub, platformă globală de wellbeing corporativ. Raportul de rentabilitate în wellbeing a ajuns la a treia ediție, care include pentru prima dată România în studiu, alături de alte nouă țări.

Studiul se bazează pe informațiile a peste 1.500 de directori generali și lideri de afaceri internaționali, din care 150 respondenți din România.

O concluzie esențială din raport este că, la nivel global, deși costul este un factor, principala preocupare pentru lideri este să se asigure că angajații utilizează efectiv beneficiile pentru wellbeing oferite. 

Bunăstarea în companiile din România

Datele din raportul Wellhub 2025 indică o aliniere parțială a României la tendințele globale.

  • 82% dintre liderii globali raportează o rentabilitate pozitivă a investițiilor în wellbeing
  • în România, 58% dintre liderii de business consideră starea de bine un factor esențial pentru succesul financiar
  • 92% dintre, directorii generali români recunosc impactul direct al sănătății mintale asupra performanței organizaționale
  • 56% afirmă că wellbeing-ul sprijină retenția angajaților
  • 43% spun că a contribuit la reducerea costurilor medicale
  • 55% au remarcat o influență directă asupra absenteismului, iar 41% observă un efect pozitiv asupra retenției
  • 47% dintre liderii care se implică personal în wellbeing au crescut bugetele alocate, în timp ce 75% afirmă că angajații apreciază aceste programe

În ciuda acestor progrese, 30% dintre CEO români identifică lipsa de implicare a angajaților drept cea mai mare barieră în implementarea eficientă a inițiativelor de wellbeing.

„Cercetările noastre arată clar că directorii generali nu ezită să își asume angajamentul financiar față de starea de bine; aceștia sunt motivați de dorința de a vedea un impact real, tangibil, prin participarea angajaților. Am văzut acest lucru direct: starea de bine nu este doar un beneficiu, ci este un factor strategic pentru o productivitate sporită, o retenție mai puternică a talentelor și un profit mai eficient prin reducerea costurilor asistenței medicale. Este esențial pentru noi să recunoaștem că, deși putem avea acces unic la resurse și flexibilitatea de a ne prioritiza sănătatea, mulți angajați nu au acest lucru. Furnizarea de programe de bunăstare accesibile și cu impact pentru toți angajații nu este doar un imperativ moral; este o investiție strategică care produce randamente substanțiale în întreaga organizație”, a declarat Cesar Carvalho, CEO și cofondator al Wellhub. 

Bunăstarea în companiile din plan global

Raportul evidențiază concluzii globale majore care redefinesc modul în care liderii percep starea de bine la locul de muncă. În primul rând, bunăstarea nu mai este considerată un beneficiu opțional, ci un atu strategic:

82% dintre directorii generali la nivel global raportează randamente pozitive din programele de wellbeing, corelându-le direct cu creșterea productivității, reducerea absenteismului, o retenție mai puternică a angajaților și diminuarea costurilor cu asistența medicală.

În al doilea rând, studiul scoate în evidență un decalaj semnificativ între percepția liderilor și experiențele reale ale angajaților: în timp ce 93% dintre CEO spun că se bucură de o stare de bine excelentă sau bună, doar 63% dintre angajați confirmă acest lucru.

Directorii care participă activ la inițiativele de wellbeing sunt de două ori mai predispuși să mărească bugetele dedicate, ceea ce deschide oportunitatea de a extinde către întreaga forță de muncă beneficiile testate personal – cum ar fi accesul la terapie, mișcare și mindfulness.

„Constatăm o maturizare accelerată a pieței, liderii români sunt tot mai conștienți că un program de wellbeing nu este un cost, ci un pilon esențial al performanței. Provocarea noastră este să ajutăm companiile să transforme aceste convingeri în politici clare, bugete reale și rezultate măsurabile, mai ales în colaborare cu echipele de HR. Anul acesta am mai observat că organizațiile care au tratat wellbeing-ul ca pe un proces integrat, cu susținere reală din partea top managementului și implementare consecventă, au înregistrat cele mai bune rezultate. De la nivelul 7card vedem cum un program bine structurat, construit în jurul nevoilor reale ale angajaților, generează o rată mai mare de implicare și o cultură mai sănătoasă”, spune Dan Moraru, Country Lead 7card by Wellhub.

Rolul liderului în wellbeing-ul echipei 

Directorii investesc în programe de wellbeing în căutare aunor rezultate concrete, nu de dragul imaginii. Motivele pentur care aleg să investească în astfel de programe: creșterea productivității și a performanței (56%). Rezultatele, așa cum au fost ele menționate de liderii de HR: (47%) raportează creșteri semnificative ale productivității în urma programelor de wellbeing.

Directorii generali au nevoie de indicatori clari ai randamentului pentru a justifica bugetele dedicate stării de bine. Finanțarea este aprobată mai ușor atunci când programele de wellbeing sunt prezentate ca fiind o investiție strategică, nu ca pe un beneficiu de lux.

Cu cât un CEO primește mai frecvent actualizări despre impactul programului de wellbeing, cu atât este mai probabil să vadă programul ca pe o investiție.

 

Majoritatea directorilor generali sunt convinși că conduc prin exemplu: 72% spun că „întotdeauna” sau „adesea” își împărtășesc propria experiență legată de starea de bine. Perspectiva angajaților însă e alta: doar 16% spun că liderii lor chiar fac asta.

Iar puterea exemplului chiar contează, după cum a reieșit în acest studiu: directorii generali nu doar influențează starea de bine la locul de muncă – ei o definesc.

Nouă din zece (91%) participă la programele de stare de bine ale companiei cel puțin o dată pe săptămână, iar mai mult de un sfert (27%) se implică zilnic.

Acesta este un exemplu puternic pentru echipele lor. Când liderii își prioritizează propria stare de bine și împărtășesc asta cu echipa, creează o cultură organizațională în care angajații se implică mai mult în propria sănătate.

Majoritatea executivilor de top știu că acțiunile lor stabilesc direcția: 84% spun că joacă un rol esențial în modelarea stării de bine în companie, iar 77% consideră că a conduce prin exemplu face parte din a fi un lider eficient.

La nivel de acțiune:

  • aproape jumătate (47%) dau tonul prin implicarea activă în programele de stare de bine.
  • alții creează impact oferind instruire în domeniul stării de bine (44%), susținând inițiativele la nivel de leadership (37%), organizând evenimente (36%) și comunicând direct beneficiile către angajați (34%).


Pentru a face din starea de bine o prioritate vizibilă, 90% dintre directori își împărtășesc public parcursul personal cel puțin o dată pe săptămână. Fie că postează kilometri alergați pe Strava sau întâlniri de lucru făcute în mers pe LinkedIn, ei vor ca angajații să vadă că îngrijirea propriei sănătăți nu e un hobby – face parte din fișa postului.



Raportul integral poate fi descărcat de aici.



Citeste si