8 din 10 profesori se tem că AI-ul intră în clase mai repede decât se pot adapta școlile. „Sistemele de învățământ trebuie să depășească simpla adoptare a tehnologiei”

Cercetarea, comandată de Epson și realizată de Focaldata, surprinde o diferență între dotarea școlilor cu tehnologie și modul în care aceasta este folosită la clasă.

76% dintre profesori și 81% dintre administratorii IT din școli consideră că investițiile s-au concentrat pe dispozitive, mai degrabă decât pe utilizarea lor în procesul de învățare.

„Reducerea decalajului de echilibru în domeniul tehnologiei pentru învățare necesită o schimbare de mentalitate. Sistemele de învățământ trebuie să depășească simpla adoptare a tehnologiei și să se concentreze pe modul în care aceasta este utilizată. Asta înseamnă să ne concentrăm pe rezultatele învățării, să reechilibrăm instrumentele digitale și fizice, să creăm experiențe de clasă mai colaborative și să stabilim o guvernanță clară pentru tehnologiile emergente precum AI. Înseamnă să investim în tehnologie care sprijină o predare eficientă, nu doar în mai multe dispozitive. Viitorul educației nu înseamnă mai multă tehnologie. Înseamnă un echilibru mai bun”, a spus dr. Sarah Henkelmann-Hillebrand, liderul departamentului pentru educație la Epson Europe.

Studiul a fost realizat în Marea Britanie, Spania, Italia, Franța, Germania și Polonia. România nu este inclusă în cercetare, iar rezultatele descriu opiniile participanților din cele șase țări analizate.

Pentru elevii chestionați, tehnologia face deja parte din viața de zi cu zi: 79% spun că o folosesc în aproape toate aspectele vieții lor, iar 58% se așteaptă ca aceasta să fie utilizată pe scară largă și la ore. Școlile au continuat să introducă instrumente digitale, 67% dintre administratorii IT afirmând că unitățile de învățământ au adăugat mai multă tehnologie în ultimul an.

„Sprijinind elevii și profesorii să colaboreze în spații de învățare imersivă, folosind tehnologii precum proiecția alături de AI, putem face învățarea mai captivantă și colaborativă, ajutând în același timp elevii să-și dezvolte competențele de care vor avea nevoie pentru un viitor dominat de AI”, a mai spus dr. Sarah Henkelmann-Hillebrand.

În privința inteligenței artificiale, principala îngrijorare a profesorilor este că adolescenții care o folosesc pentru a-și face temele riscă să nu își mai exerseze gândirea critică. Totodată, 65% dintre cadrele didactice consideră că se pune prea mult accent pe AI.

Profesorii nu cer eliminarea tehnologiei din educație. Potrivit cercetării, 81% dintre aceștia și 87% dintre administratorii IT consideră că este necesară o utilizare mai echilibrată a instrumentelor digitale.

86% dintre profesori cred că o combinație mai bună între tehnologie și metodele tradiționale de predare ar putea îmbunătăți rezultatele elevilor.

În cadrul cercetării, profesorii au evaluat, pe o scară de la 1 la 10, modul în care diferite instrumente digitale sunt integrate în educație și combinate cu metodele tradiționale.

Echilibrul dintre ecranele individuale și materialele pe hârtie a primit nota 5, iar cel dintre ecranele individuale și cele comune a obținut 5,3.

Cel mai mic scor, de 4,7, a fost acordat echilibrului dintre utilizarea AI și judecata umană, supervizare și metodele tradiționale de predare.

Media celor trei evaluări este 5 din 10 și reprezintă ceea ce cercetarea numește „Indicele european de echilibru în domeniul tehnologiei pentru învățare”.

Rezultatele arată și diferențe în felul în care profesorii percep ecranele folosite la clasă. Astfel, 79% consideră că un ecran comun, precum un proiector sau un televizor, poate crea un punct unic de concentrare pentru elevi. În schimb, 59% apreciază că ecranele individuale pot reprezenta o sursă de distragere a atenției.

Focaldata a chestionat, în numele Epson, 3.360 de persoane din cele șase țări, în iulie și august 2026.  

Cercetarea a inclus patru sondaje online distincte: 1.227 de profesori fără responsabilități IT, 1.219 elevi cu vârste între 16 și 18 ani, 611 profesori stagiari sau recent calificați și 303 administratori IT din școli ori factori de decizie în domeniul tehnologiei.

Rezultatele reflectă structura naturală a eșantionului, fără aplicarea unei ponderări.