AI a intrat în rutina românilor, dar nu știm întotdeauna când vorbim cu el. 9 din 10 tineri din Gen Z folosesc tehnologia

Adopția tehnologiei diferă semnificativ de la o generație la alta. Aproape nouă din zece tineri din Generația Z folosesc AI, comparativ cu aproximativ patru din zece persoane din generația Baby Boomers.

Dincolo de rata de utilizare, datele arată și o limită importantă în relația românilor cu această tehnologie: utilizatorii nu își dau întotdeauna seama când un text sau un răspuns a fost generat de AI. Iar atunci când tehnologia este folosită fără transparență în domenii precum sănătatea, serviciile financiare sau recrutarea, eficiența nu mai este suficientă pentru a păstra încrederea oamenilor. 

Aproximativ 70% dintre români declară că utilizează în prezent instrumente bazate pe inteligență artificială. La polul opus, 19% nu au încercat niciodată această tehnologie, iar 7% au testat-o, dar au renunțat ulterior. Numai 5% dintre participanții la studiu spun că nu știu deloc ce înseamnă AI.

Pentru majoritatea utilizatorilor, inteligența artificială nu mai este doar o tehnologie testată din curiozitate, ci un instrument integrat în activitățile obișnuite. Astfel, 83% dintre cei care folosesc AI apelează la aceasta în timpul liber, în timp ce 58% o utilizează și la serviciu.

ChatGPT este instrumentul cu cel mai ridicat nivel de notorietate: 98% dintre respondenți au auzit de platforma dezvoltată de OpenAI. Urmează Google Gemini, cunoscut de 79% dintre români, și Claude, cu un nivel de notorietate de 37%.

Diferențele se văd și în utilizarea efectivă. Dintre românii care folosesc AI, 86% au accesat ChatGPT în ultimele 30 de zile, iar 48% au folosit Gemini. Claude a fost utilizat de 17% dintre respondenți, iar Microsoft Copilot de 16%.

Cei care nu au adoptat încă inteligența artificială nu invocă în primul rând lipsa competențelor digitale. Jumătate dintre non-utilizatori spun că preferă să rezolve singuri sarcinile sau să discute cu persoane reale.

O parte dintre respondenți nu au identificat încă un motiv practic pentru a încerca aceste instrumente, în timp ce un sfert dintre cei care nu folosesc AI se tem de tehnologie și o consideră periculoasă pentru societate.

Vârsta este unul dintre factorii care influențează cel mai mult deschiderea românilor față de inteligența artificială. Utilizarea crește progresiv de la generațiile mai în vârstă către cele tinere.

În rândul persoanelor din generația Baby Boomers, 39% folosesc deja AI. Procentul urcă la 66% pentru Generația X și ajunge la 72% în cazul Millennials.

Generația Z se află însă la cea mai mare distanță de restul categoriilor: 89% dintre tinerii acestei generații sunt utilizatori activi ai instrumentelor bazate pe inteligență artificială.

Datele arată că tehnologia a trecut de etapa în care era folosită doar de profesioniștii din domeniul IT sau de cei pasionați de noutăți digitale. AI este utilizată acum la nivelul tuturor generațiilor, chiar dacă ritmul de adopție și tipurile de activități diferă.

Folosirea frecventă a inteligenței artificiale nu înseamnă însă și că utilizatorii îi pot recunoaște cu ușurință rezultatele.

În cadrul studiului, respondenții au primit două fragmente scurte și au fost rugați să identifice textul scris de o persoană. Peste jumătate dintre participanți, respectiv 52%, au atribuit unui autor uman fragmentul generat de AI. Doar 48% au ales varianta corectă.

Experimentul arată diferența dintre viteza cu care românii au început să folosească noile instrumente și nivelul de educație necesar pentru a evalua critic rezultatele furnizate de acestea.

Această limită devine mai importantă atunci când inteligența artificială este folosită fără ca utilizatorul să fie informat, în special în situațiile în care răspunsurile pot influența sănătatea, banii sau cariera unei persoane.

Atitudinea românilor față de AI se schimbă în funcție de miza situației. Tehnologia este mai ușor acceptată pentru sarcini obișnuite, dar provoacă disconfort atunci când intră în domenii sensibile fără ca utilizatorul să fie informat.

Sănătatea este domeniul în care lipsa de transparență generează cea mai puternică reacție. Aproape o treime dintre români, respectiv 32%, spun că s-ar simți trădați dacă ar descoperi că explicațiile primite de la medic cu privire la analizele lor au fost generate cu ajutorul AI.

În cazul serviciilor de sănătate mintală, 27% dintre respondenți ar fi deranjați dacă ar afla că au discutat cu un psiholog sau consilier online care a utilizat inteligența artificială fără să precizeze acest lucru.

Aceeași proporție, de 27%, nu ar accepta să fie preluată de un asistent virtual în timpul unui apel către bancă, în condițiile în care persoana crede că discută cu un angajat. În plus, 26% dintre respondenți ar fi deranjați dacă un mesaj de sprijin emoțional ar fi generat de un algoritm.

Utilizarea AI fără informarea persoanei provoacă rezerve și în procesul de recrutare. Aproximativ 24% dintre români ar fi nemulțumiți dacă un recrutor le-ar evalua CV-ul cu ajutorul inteligenței artificiale fără să le spună.

Există însă și o categorie de utilizatori pragmatici: 15% dintre respondenți spun că nu îi deranjează prezența unui AI nedeclarat atât timp cât instrumentul își îndeplinește foarte bine rolul.

Pentru companiile care introduc inteligența artificială în relația cu utilizatorii, datele indică o diferență între acceptarea tehnologiei și acceptarea folosirii sale pe ascuns. Românii nu resping automat un asistent virtual, dar vor să știe când interacționează cu unul, mai ales dacă discuția poate produce consecințe personale.

„Oamenii acceptă tehnologia nouă. Disconfortul apare când descoperă că au vorbit cu un AI abia după o decizie medicală sau o discuție despre bani. Sunt momente în care orice eroare costă. Ascunderea acestor instrumente rupe legătura de încredere. Companiile au la îndemână o soluție simplă pentru a-și păstra clienții: spun direct când folosesc un asistent virtual”, a spus Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR.

Pentru domenii precum sănătatea, serviciile financiare, suportul emoțional sau recrutarea, transparența privind utilizarea inteligenței artificiale poate deveni astfel o condiție pentru păstrarea încrederii clienților. Chiar dacă instrumentul oferă un răspuns corect, descoperirea ulterioară a faptului că acesta a fost generat de AI poate afecta relația cu utilizatorul.

„AI Adoption Report România 2026” a fost realizat de MKOR în două etape de cercetare, desfășurate în lunile mai și august 2026.

Studiul are la bază răspunsurile a 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Eșantionul este reprezentativ la nivel național și a fost ponderat în funcție de gen și vârstă.

Datele au fost colectate printr-un sondaj online, realizat prin Panelul MKOR, în conformitate cu standardele ESOMAR. Cercetarea are un nivel de încredere de 95% și o marjă de eroare de plus sau minus 3,1%.