Lecția de realism: cu ce produse te prezinți în Silicon Valley

Dacă faci astăzi doar o altă aplicație, șansele de succes sunt mai mici ca niciodată. Am aflat de la Ana Mihail, o româncă implicată în operațiunile unui incubator american, că bioingineria, internetul lucrurilor și robotica sunt domeniile pe care mizează Silicon Valley.

Ana Mihail este unul dintre acei oameni despre care nu auzi foarte des, dar care-și petrec zilele vorbind cu startup-uri din întreaga lume și care vor să-și facă un viitor în Silicon Valley. Ca director de operațiuni la incubatorul blackbox.vc ea are ocazia să vadă trendurile din lumea tehnologiei odată ce apar.

Blackbox are o rețea de peste 100 de startup-uri în acest moment și organizează patru programe de două săptămâni în fiecare an. Munca lor e concentrată pe startup-urile din afara Statelor Unite, care doresc mentorat și conexiuni în Silicon Valley. De la fondare, Blackbox a avut un parteneriat cu Google for Entrepreneurs, care sponsorizează mare parte din participările startup-urilor în program. De asemenea, Blackbox are și un program individual, unde startup-urile pot plăti pentru a participa, o sumă de aproximativ 7.000 de dolari de persoană, care include și transportul, cazarea și acomodarea în timpul celor două săptămâni.

Ana Mihail a lucrat în Canada o perioadă, ca web designer, iar apoi a sosit în Olanda, unde a organizat evenimente din seria TedX, dar a intrat în contact și cu numeroși antreprenori. La un eveniment din seria Startup Pirates a dat de Fadi Bishara, fondatorul blackbox.vc, care i-a propus să lucreze în Silicon Valley. Din martie, conectează startup-uri din toată lumea cu investitori și mentori din America.

Dacă vii cu un alt app, toți sunt plictisiți. Nu poți să ai another social network sau un dating app. Aici, mulți se axează pe artificial intelligence, robotics, Internet of Things, tehnologii verzi sau lucruri bazate pe Big Data, bioinginerie și tehnologie complexă.

Lumea tehnologiei contemporane pornește și se termină în Silicon Valley. Acolo sunt cei mai mulți bani, dar acolo sunt și cele mai curajoase idei. Acest lucru l-am înțeles mai bine vorbind cu Ana. Privind la lucrurile care se întâmplă acolo, ea poate veni cu un insight asupra trendurilor actuale. O simplă aplicație nu mai e suficientă.

„Dacă vii cu un alt app, toți sunt plictisiți. Nu poți să ai another social network sau un dating app. Aici, mulți se axează pe artificial intelligence, robotics, Internet of Things, tehnologii verzi sau lucruri bazate pe Big Data, bioinginerie și tehnologie complexă“, explică Ana Mihail.

După cum spunea și Radu Atanasiu în discuția pe care am avut-o pe start-up.ro, nu poți avea pretenția să fii la fel de valoros ca o companie, doar pentru că faci același produs, poate cu mici schimbări. Originalitatea contează, iar dacă încercările nu sunt destul de curajoase, ele pot rămâne la stadiul de idee sau startup închis.

Ana Mihail a văzut mulți antreprenori care au sosit în Silicon Valley. Prin Blackbox au trecut 128 de companii din 40 de țări, inclusiv din România. Mulți fondatori veneau la programul de incubare și accelerare numit Blackbox Connect, apoi mai stăteau pentru a-și crea conexiuni și pentru a intra în legătură cu oamenii care să-i ajute în afaceri.

Investitorii sunt interesați să vadă imaginea de ansamblu, adică viitorul pe care vrei să-l creezi și din care ar putea să facă și ei parte

„Trebuie să păstrezi un an pentru a vorbi cu investitori și a cunoaște lume. Abia la finalul unui an poți găsi un investitor în care să ai încredere și care să creadă în tine. Nu e un efort de o săptămână, iar mulți nu înțeleg asta“, explică Ana. De asemenea, fiind o zonă foarte scumpă, găsirea unui investitor în Silicon Valley trebuie precedată de o investiție regională și de un momentum al afacerii, pentru a nu rămâne în faliment personal. „Fii un pic mai umil și înțelege procesul“.

Referitor la Silicon Valley, Ana Mihail spune că în zonă există un investment gap, pe care startup-urile trebuie să-l prevadă prin crearea unor produse care să ținească destul de sus pentru a atrage fonduri mari, deoarece în acest spațiu investițiile mici nu mai sunt considerate de interes.

„Investitorii nu mai vor să vorbească cu 10 startup-uri pentru a da o investiție. Ei vor să dea 10-50 de milioane de dolari, iar fondurile mari ajung să investească doar în Series C sau Series D. Ai câteva fonduri care investesc într-o rundă seed, câteva de Series A, iar apoi așteptările cresc brusc“, explică Ana. Pentru a preveni această capcană, în care startup-urile rămân blocate între investiții, Ana Mihail recomandă o strategie concentrată pe o creștere rapidă și cu o generare de venituri, „ca să nu ai nevoie de cât mai multe investiții, iar în momentul când piața e validată, crești la un nivel în care vorbești cu investitorii mari“, explică românca de la Blackbox.vc.

O altă capcană în care cad multe startup-uri, este cea a evaluării financiare. După ce obțin o investiție, evaluarea lor se mută din ce în ce mai sus. Dacă firmele atrag diverse investiții, consideră că e cazul să-și ducă evaluarea la un nivel superior, pentru a stârni alte așteptări de la investitori. Dacă rezultatele nu sunt pe măsura așteptărilor, un valuation greșit poate duce la distrugerea traseului unei companii. „Toate calculele se bazează pe proiecții. Tu crezi că faci un bine, pentru că strângi din ce în ce mai mulți bani, dar dacă nu crești pe măsura așteptărilor, investitorii vor dori pe altcineva să conducă echipa, pentru că nu ai reușit să te ții de cuvânt, iar afacerea nu va mai fi a ta“, explică Ana Mihail.

„Investitorii sunt interesați să vadă imaginea de ansamblu, adică viitorul pe care vrei să-l creezi și din care ar putea să facă și ei parte“, spune Ana Mihail. Însă, acest viitor nu este ușor de prezentat în pitch-uri de fondatorii din Europa, mai ales pentru că nu au destulă încredere în ei încât să vorbească optimist și nu pot să creeze o poveste despre produsul lor, prin care să-și arate entuziasmul.

Ana Mihail a descoperit, după ce a venit în martie la blackbox.vc, că mentalitatea americană e foarte diferită de cea europeană, lucru pe care-l descoperă și startup-urile care sosesc în Valley.

„Toți cei care au fost în programul nostru au rămas impresionați de cum muncesc oamenii, cât de entuziasmați sunt și cât de activi se păstrează. Citesc tot, publică mult pe internet, le place să discute despre orice subiect de business și vor să ajute“, spune Mihail. Riscul pentru startup-urile care sosesc pentru sesiunile de mentorat de la blackbox.vc e să recreeze mentalitatea din Statele Unite. „Cel mai greu e să păstrezi același tempo tot anul“, spune Ana.

De asemenea, concurența poate fi percepută altfel atunci când ești în Silicon Valley, deși lucrurile acestea nu trebuie privite cu optimism absolut și ca și cum toată lumea are brațele deschise acolo. „În unele țări, există o competiție care nu e bazată pe nimic rațional, un fel de ciudă, ca și cum succesul e ceva finit, iar tu le consumi posibilitățile altora“, explică Ana. Cu toate acestea, în Silicon Valley, mărturisește ea, a simțit că lucrurile stau altfel: „Dacă tu știi ceea ce faci, ceilalți sunt fericiți că tu crești de 10 ori mai rapid. E o diferență între negativismul din România și optimismul de aici“, spune Ana Mihail. Practic, ceea ce spune românca de la blackbox.vc e că ecosistemul funcționează prin fiecare pas al fiecărui startup, iar victoriile solitare sunt mai puțin importante.

"Aș merge spre ceva tehnic. E foarte ușor să te duci la ASE și să zici că vei fi manager, dar avem nevoie de oameni care să facă lucruri inovatoare și revoluționare"

Singurul startup participant la programul de incubare și accelerare al Blackbox a fost Octonius, fondat de Cosmin Ciobanu. Octonius au un produs prin care îți poți sincroniza diferite conturi de stocare online, de la Google Drive, la Box sau Dropbox. Practic, în locul a trei conturi, există unul singură care le conectează. Abonamentul pentru companii pornește de la 7 dolari pe lună.