ANIS: „Ce ne-a adus aici nu ne va duce mai departe”. România poate crea aproape 300.000 de locuri de muncă printr-un nou model de creștere în IT

Raportul pleacă de la întrebarea „ce se întâmplă dacă România rămâne în același model de creștere, bazat preponderent pe servicii și outsourcing, și ce ar putea câștiga dacă mută mai multă valoare către produse, proprietate intelectuală și inovare?”.

O industrie care trebuie să schimbe modelul de creștere

Pentru Corina Vasile, executive director ANIS, punctul de plecare al raportului a fost tensiunea dintre ceea ce industria IT&C a construit deja și ceea ce are nevoie pentru a continua să crească.

România este bine poziționată pentru a beneficia de megatendințele globale, de la AI la digitalizare și automatizare, dar are nevoie de politici care să transforme potențialul în impact economic real.

„Ne-am întrebat dacă ceea ce ne-a adus aici ne va ajuta să mergem mai departe. Probabil că nu. Și atunci întrebarea este ce trebuie să facem ca industrie pentru a menține creșterea, ce model de creștere putem aborda și cum putem facilita creșterea și în celelalte sectoare economice”, a spus Corina Vasile.

Ea a explicat că studiul ANIS nu se uită doar la industria IT&C în sine, ci la rolul pe care aceasta îl poate avea în economia românească, dacă inovația devine un obiectiv strategic, nu doar o discuție punctuală.

În prezent, România are talent, companii și experiență tehnică, dar inovează prea puțin, iar colaborarea între actori rămâne redusă.

„Inovarea necesită o serie de elemente pentru a fi pusă în practică. Este o chestiune de ecosistem, de asumare a unui risc mai mare, de politici și de coordonare. Am vrut să vedem ce putem obține dacă eliminăm barierele și avansăm cu instrumente care stimulează inovarea, nu doar pentru IT&C, ci pentru economie și pentru țară”, a mai spus Corina Vasile.

De la outsourcing la produse și proprietate intelectuală

Eva Rytter Sunesen, cofondator și partner Implement Consulting Group, compania care a susținut ANIS în realizarea studiului, a subliniat că industria IT&C este deja un activ național pentru România. Sectorul reprezintă aproximativ 8% din economie și se numără printre cele mai productive domenii, însă semnele de presiune devin tot mai vizibile.

Modelul de creștere bazat pe costuri competitive și forță de muncă bine pregătită nu mai poate fi considerat suficient. Costurile cresc, deficitul de talent se accentuează, iar performanța de inovare rămâne slabă în comparație cu alte țări din regiune.

„Industria TIC este deja un atu național, reprezentând 8% din economie, și este printre cele mai productive sectoare ale economiei românești. Dar vedem semne timpurii că modelul actual de creștere este sub presiune. Concluzia noastră este că ceea ce v-a adus aici nu vă va duce mai departe”, a spus Eva Rytter Sunesen.

Raportul arată că, dacă România nu acționează, ritmul de creștere al industriei IT&C ar putea încetini semnificativ, până la aproximativ 2% anual, apropiindu-se de restul economiei. De aceea, studiul propune o tranziție către un model bazat mai mult pe inovare, produse și proprietate intelectuală.

„Externalizarea a fost unul dintre principalii factori de creștere ai industriei IT&C, dar companiile care fac inovare de produs și dezvoltă proprietate intelectuală contribuie mai mult la PIB. Raportul nu este împotriva outsourcingului, ci pledează pentru completarea lui cu mai multă dezvoltare de produse și mai multă inovare”, a explicat Eva Rytter Sunesen.

Miza economică: de la modelul Cehiei la modelul Poloniei

Studiul ANIS propune două scenarii pentru România: unul în care industria IT&C ajunge la dimensiunea sectorului similar din Cehia și unul în care România se apropie de dimensiunea Poloniei.

Primul scenariu ar presupune reducerea unui decalaj de 19% și ar putea fi atins într-un orizont scurt, de aproximativ doi ani, dacă România își menține ritmul istoric de creștere și introduce instrumente noi de inovare.

În acest scenariu, impactul ar putea fi de 6 miliarde de euro contribuție suplimentară la PIB, aproximativ 45.000 de locuri de muncă susținute în economie și 13 miliarde de euro venituri fiscale suplimentare.

„Chiar și ceea ce s-ar putea numi o expansiune modestă a industriei IT&C ar putea genera câștiguri economice semnificative. În primul scenariu, convergența către dimensiunea sectorului IT&C din Cehia s-ar traduce printr-o contribuție de 6 miliarde de euro la PIB și aproximativ 45.000 de locuri de muncă în economia românească”, a spus Eva Rytter Sunesen.

Al doilea scenariu, apropierea de modelul Poloniei, presupune un orizont mai lung, de șase până la opt ani, dar și un impact mult mai mare.

Raportul estimează că ar putea fi în joc o contribuție de aproximativ 40 de miliarde de euro la PIB, aproape 300.000 de locuri de muncă susținute în economie și 88 de miliarde de euro adăugați la veniturile fiscale ale statului.

„Aceste scenarii arată ce ar putea fi în joc dacă România reușește să introducă instrumente noi de inovare. Industria IT&C este un motor al productivității și în alte sectoare, de la energie și sănătate la finanțe, logistică, producție și sectorul public”, a mai spus Eva Rytter Sunesen.

Statul digital, primul client

Una dintre ideile centrale ale discuției a fost că România nu are nevoie de un singur instrument „miraculos”, ci de un mix coerent de politici.

Printre soluțiile discutate s-au numărat programele de open innovation între startup-uri, IMM-uri și corporații, platformele comune de testare pentru AI, 5G sau tehnologii conectate, stimulente fiscale funcționale pentru R&D (research & development) și regimuri de tip IP box (Intellectual Property Box - mecanism fiscal prin care companiile care dezvoltă produse software sau alte forme de proprietate intelectuală pot beneficia de taxe mai mici pentru veniturile generate din acestea).

Corina Vasile a explicat că problema României nu este lipsa completă a instrumentelor, ci faptul că multe nu funcționează în practică sau sunt folosite izolat. În lipsa primului client, a finanțării, a testării și a cererii locale, inovarea ajunge într-un cerc vicios.

„Nu putem folosi un instrument sau altul în mod izolat, pentru că toate sunt interconectate. Deocamdată, sistemul se autoalimentează într-un mod negativ: nu avem primul client, nu avem finanțare, nu putem scala. Ideea este să inversăm acest proces și să îl transformăm într-un cerc virtuos”, a spus Corina Vasile.

Pentru ANIS, una dintre condițiile centrale ale acestei transformări este statul digital. Nu doar ca beneficiar al tehnologiei, ci ca partener real pentru companiile inovatoare și ca prim client pentru soluțiile dezvoltate local.

„Avem idei, avem competențe, avem chiar și bani din fonduri europene. Dar trebuie să aducem împreună guvernul, instituțiile și industria. Trebuie să vedem un stat digital accelerat și trebuie să vedem statul ca prim client pentru unele dintre companiile inovatoare”, a mai spus Corina Vasile.

Lecția Cehiei: industria trebuie să fie prezentă la masa deciziilor europene

Jaromir Hanzal, executive director al Association for Applied Research in IT din Cehia și board member DigitalEurope, a vorbit despre importanța unei industrii care se organizează și își susține prioritățile la nivel politic.

În viziunea sa, companiile din industrie trebuie să treacă dincolo de discuțiile tehnice și să ajungă la un consens pe marile teme, pentru a avea influență reală în fața guvernului și la Bruxelles.

„Dacă industria și asociațiile vor să aibă un cuvânt de spus în fața politicienilor, trebuie să se pună de acord asupra unor priorități. Noi ne vedem ca un mic motor care ajută lucrurile să se miște și care lasă fluturele să zboare”, a spus Jaromir Hanzal.

El a atras atenția și asupra următorului cadru financiar multianual al Uniunii Europene, în care digitalizarea, cercetarea și dezvoltarea vor fi teme importante.

Pentru țările din regiune, lecția este că nu este suficient să scrie strategii naționale și apoi să caute finanțare europeană care să se potrivească. Trebuie să fie prezente acolo unde se negociază banii și prioritățile, a spus Jaromir.

„Trebuie să fiți la masa negocierilor. Să vă luați un bilet de avion și să fiți la Bruxelles. Asigurați-vă că zona digitală este o prioritate majoră în următorul cadru financiar multianual și că cercetarea și dezvoltarea sunt tratate ca priorități majore.”

Lecția Poloniei: continuitate politică, IP box și claritate fiscală

Maciej Korus, project manager în cadrul Digital Poland Association și CEE Digital Coalition, a explicat că evoluția Poloniei a fost posibilă datorită unui consens politic de lungă durată privind digitalizarea.

Chiar dacă guvernele s-au schimbat, direcția strategică a rămas aceeași: o economie mai inovatoare și mai capabilă digital.

„Am beneficiat de un consens politic de lungă durată privind digitalizarea ca valoare strategică și competitivă. Guvernele succesive, în ciuda diferențelor dintre ele, au considerat că a face țara mai inovatoare și mai capabilă digital era ceea ce trebuia făcut”, a spus Maciej Korus.

Unul dintre instrumentele importante folosite de Polonia a fost regimul de tip IP box, care aplică o rată de impozitare de 5% pentru veniturile generate din proprietate intelectuală eligibilă, inclusiv software. Acesta a fost combinat cu stimulente pentru cercetare și dezvoltare, prin care companiile și persoanele fizice puteau deduce cheltuielile asociate activităților de R&D.

„Mai întâi poți desfășura activități de cercetare și dezvoltare și îți poți crea proprietatea intelectuală, deducând cheltuielile asociate, iar apoi poți beneficia de un stimulent fiscal pentru veniturile obținute din acea proprietate intelectuală. Asta a ajutat ca inovația să rămână în Polonia”, a explicat Maciej Korus.

El a avertizat însă că România nu ar trebui să copieze mecanismele fără să învețe și din problemele Poloniei.

Una dintre cele mai mari dificultăți a fost incertitudinea pentru IMM-uri, care nu știau dacă activitatea lor se califică drept R&D sau dacă proprietatea intelectuală dezvoltată este eligibilă.

„Dacă România vrea să copieze ceva din Polonia, poate copia IP box și stimulentele fiscale pentru cercetare și dezvoltare, dar cu o lecție importantă: clarificați lucrurile de la început. Noi am avut nevoie de ani de interpretări fiscale pentru a reduce incertitudinea”, a spus Maciej Korus.

Europa Centrală și de Est ca piață comună de inovare

Dincolo de politicile naționale, reprezentantul Digital Poland a insistat asupra ideii că România, Polonia și Cehia trebuie să gândească mai mult la nivel regional.

Separat, sunt piețe medii, însă împreună, Europa Centrală și de Est poate deveni o piață relevantă pentru proiecte mari de AI, cloud, cybersecurity sau infrastructură digitală.

„România, Polonia și Cehia, luate separat, sunt piețe de dimensiuni medii. Împreună, Europa Centrală și de Est reprezintă o piață uriașă. Doar România și Polonia însumează 60 de milioane de consumatori, iar la nivel regional vorbim de aproximativ 100 de milioane”, a spus Maciej Korus.

El a propus trecerea de la forumuri de discuție la grupuri de lucru orientate către proiecte concrete, în care companii, guverne, investitori și organizații din regiune să formeze consorții capabile să concureze pentru inițiative europene mari.

„Putem reuni o companie românească de software sau AI, o companie de telecomunicații din Letonia și o companie poloneză de securitate cibernetică. Un astfel de consorțiu va fi privit mult mai favorabil în proiectele mari. Trebuie să trecem de la discuții la punerea în practică”, a spus Maciej Korus.

Lecția Ucrainei: reziliență, încredere și stat digital în condiții extreme

Marta Româniak, IT Ukraine Association Ambassador și SVP Corporate Development la Sigma Software Group, a adus în discuție perspectiva Ucrainei, unde sectorul IT a rămas unul dintre pilonii economiei chiar și în timpul războiului.

În 2025, exporturile de servicii IT ale Ucrainei au ajuns la 6,6 miliarde de dolari, iar sectorul s-a stabilizat în ciuda contextului extrem.

Pentru ea, una dintre lecțiile majore este pregătirea. Companiile ucrainene au reușit să își respecte promisiunile față de clienți pentru că aveau infrastructură cloud, practici de cybersecurity și procese de lucru la distanță deja dezvoltate.

„Când a început războiul, obiectivul nostru principal a fost să continuăm să ne respectăm promisiunile față de clienți. Specialiștii IT au putut lucra pentru că eram pregătiți în ceea ce privește cloud-ul și securitatea cibernetică. Asta ne-a ajutat foarte mult”, a spus Marta Româniak.

Un alt exemplu important a fost DIA, aplicația guvernamentală ucraineană, lansată înainte de război, dar devenită critică într-un moment în care mulți cetățeni și-au pierdut documentele, locuințele sau accesul la servicii fizice.

„DIA a fost lansată înainte de război, dar eficiența și necesitatea ei au devenit evidente în timpul războiului. Cu ajutorul ei poți avea documentele la îndemână, îți poți deschide propria afacere și ai acces la peste 100 de servicii online. Aproape 22 de milioane de cetățeni sunt deja înregistrați”, a spus Marta Româniak.

Ucraina: reglementarea trebuie să urmeze inovarea

În Ucraina, inovația în zona de apărare și dual-use a accelerat într-un mod pe care reglementarea a trebuit să îl urmeze.

Marta Româniak a explicat că, în astfel de domenii, statul trebuie să înțeleagă rapid nevoile reale ale pieței și să creeze cadrul potrivit pentru ca startup-urile să poată livra soluții.

„Apărarea și tehnologiile dual-use sunt cel mai bun exemplu în care reglementarea urmează inovarea. Nimeni nu s-a pregătit pentru asta, dar boom-ul pe care îl vedem în sectorul de apărare arată cât de important este ca guvernul să înțeleagă de ce fel de inovații are nevoie”, a spus Marta Româniak.

Ea a vorbit și despre nevoia ca firmele de IT să meargă mai în profunzime pe domeniile lor, nu doar să se extindă superficial. La Sigma Software, compania a lansat Sigma Labs și Defense Builder, un accelerator pentru startup-uri de apărare, construit ca o punte între nevoile din teren și soluțiile dezvoltate de antreprenori.

„Vedem că serviciile sunt mai greu de vândut ca simple servicii. Trebuie să avem produse sau soluții. De aceea am lansat Sigma Labs și Defense Builder, un accelerator în domeniul apărării care conectează startup-urile cu nevoile reale din frontline”, a spus Marta Româniak.

Pentru România, lecția Ucrainei este că timpul disponibil trebuie folosit înainte ca presiunea să devină criză, a punctat Marta. Statul trebuie să știe cum lucrează cu o companie de 2.000 de angajați, dar și cu un startup de 15 oameni, iar companiile trebuie să își pregătească infrastructura digitală, cloud-ul, securitatea și procesele.

„România are luxul timpului. Ucraina nu a avut acest lux. Este important să folosiți acest timp corect: să pregătiți reglementările, sistemele de achiziții, securitatea cibernetică, cloud-ul și capacitatea de a lucra de la distanță orice s-ar întâmpla”, a spus Marta Româniak.

Ce poate face România mai departe

Speakerii prezenți la ANIS International Summit 2026 a conturat o concluzie comună: România nu pornește de la zero. Are talent tehnic, o industrie IT&C puternică, modele regionale de la care poate învăța și fonduri europene care pot fi direcționate către inițiative cu efect multiplicator.

Însă următorul pas nu mai ține doar de industrie, ci de capacitatea de a construi o direcție comună între mediul privat și stat.

Raportul ANIS propune o foaie de parcurs care începe cu o decizie strategică și o agendă națională de inovare, continuă cu instrumente aplicate pentru R&D, IP, digitalizare și cerere locală, și ajunge la un model în care statul devine nu doar reglementator, ci și client, partener și catalizator.

„Nu există o soluție miraculoasă. Este nevoie de o combinație de instrumente care să stimuleze inovarea, atât pe partea de ofertă, cât și pe partea de cerere. Unele măsuri pot fi implementate rapid, altele cer coordonare și reforme mai profunde, dar miza pentru România este suficient de mare încât să merite acest efort”, a spus Corina Vasile.