- 16 Iulie 2026
ANIS lansează un asistent AI care explică pe înțelesul tuturor cum poate inovația să adauge până la 16 miliarde de euro anual economiei României
Asistentul AI se bazează pe două studii realizate de ANIS: raportul cantitativ „Stimularea tranziției spre inovație în industria IT&C din România”, elaborat de Implement Consulting Group, și cercetarea calitativă „Inovația în industria IT din România - bariere, factori favorizanți și instrumente de public policy necesare”, realizată de Mind The Gap Consultancy.
România are o industrie IT performantă, dar rămâne codașă la inovațiePotrivit datelor ANIS, industria IT&C contribuie cu aproximativ 14% la PIB-ul României, dacă sunt luate în calcul efectele directe, indirecte și induse, iar productivitatea muncii din sector este cu 16% peste media națională.
Cu toate acestea, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul inovare, conform European Innovation Scoreboard 2025.
În plus, raportul Digital Decade Country Report 2025 al Comisiei Europene arată că România înregistrează întârzieri în cercetare și dezvoltare, un nivel redus de inovare în IMM-uri și startup-uri și o adopție scăzută a tehnologiilor emergente.
Potrivit ANIS, acest contrast evidențiază un paradox: industria IT performează în prezent, însă ecosistemul de inovare riscă să nu țină pasul cu transformările tehnologice.
AI ar putea adăuga până la 16 miliarde de euro anual la PIBRaportul identifică mai multe tehnologii care ar putea susține următorul val de creștere economică: inteligența artificială, cloud computing, securitatea cibernetică, Internet of Things și automatizarea.
Dintre acestea, inteligența artificială generativă (GenAI) are cel mai mare potențial pe termen scurt. Conform estimărilor, adoptarea pe scară largă a acestei tehnologii ar putea genera între 14 și 16 miliarde de euro anual, echivalentul a aproximativ 5% din PIB, în următorii zece ani. Din acest impact, până la 660 de milioane de euro ar putea reprezenta valoare adăugată brută pentru administrația publică.
În același timp, nivelul actual de adopție rămâne foarte redus. Datele Eurostat arată că doar 5,2% dintre companiile românești utilizau cel puțin o tehnologie AI în 2025, cea mai mică rată din Uniunea Europeană. Media europeană este de 20%, iar în țări precum Danemarca și Finlanda depășește 40%.
Lipsa informațiilor și competențelor, o barieră mai mare decât finanțareaANIS atrage atenția că accesul la finanțare nu este singurul obstacol în calea inovării.
Potrivit unui raport OECD din 2025, aproximativ jumătate dintre IMM-uri spun că principala dificultate în adoptarea inteligenței artificiale este lipsa competențelor și a informațiilor clare despre modul în care tehnologia poate fi utilizată.
Organizația subliniază că provocările sunt mai ample și includ întregul parcurs al unei companii inovatoare, de la dezvoltarea unei idei până la extinderea pe piețele externe, precum și accesul la instrumente de politică publică precum vouchere de inovare, sandbox-uri de reglementare, fonduri de venture capital și stimulente fiscale.
Ce poate face ANIS.Innovation.AI„Avem nevoie de o discuție publică informată despre inovație, dar informația relevantă este astăzi fragmentată în studii și rapoarte complexe, greu de parcurs pentru cei care iau decizii sau modelează opinia publică. Construim ANIS.Innovation.AI tocmai pentru a face acest subiect accesibil tuturor celor interesați, astfel încât conversația despre inovație să se bazeze pe date, nu pe presupuneri”, a spus Corina Vasile, director executiv ANIS.
Noul asistent conversațional este conceput ca un punct unic de acces la informațiile din studiile ANIS și oferă răspunsuri contextualizate despre:
- barierele pe care le întâmpină companiile românești în diferitele etape ale procesului de inovare;
- rolul inteligenței artificiale, cloud computing, securității cibernetice, IoT și automatizării în transformarea economiei;
- impactul pe care o industrie IT mai inovatoare îl poate avea asupra PIB-ului, locurilor de muncă și veniturilor fiscale.
Potrivit ANIS, instrumentul nu înlocuiește procesul de elaborare a politicilor publice, ci își propune să faciliteze accesul la informații pentru liderii din business, tehnologie, educație și administrație, printr-o interfață conversațională bazată pe inteligență artificială.