”Antreprenorul social trebuie să aibă bucuria de a crea frumusețe în lume și de a servi umanitatea, zi de zi” - de ce trebuie să vorbim mai mult despre impact în business

Antreprenoriatul de impact din România își are rădăcinile în afacerile sociale, acele întreprinderi construite în jurul ONG-urilor. De aceea, când vorbim de business cu impact e nevoie și de o distincție față de antreprenoriatul social. Iar discuția cu Sonia Oprean, cofondator al Synerb, care sprijină antreprenorii de impact, face lumină pe toate confuziile care înconjoară zona de impact în business. ONG, întreprindere socială, afacere de impact. 

Iar istoricul spus chiar de Sonia este poate cel mai important în a clarifica ce fac acești antreprenori de impact și cum s-au inspirat din antreprenorii sociali. 

”În România, primele întreprinderi sociale au fost fondate de către ONG-uri cu experiență, cu scopul de a-și crește sustenabilitatea financiară și pentru a-și reduce dependența de capitalul nerambursabil, de granturi sau donații. Aceste organizații au încercat să operaționalizeze un 'motor economic' care să poată fi folosit pentru a le susține misiunea socială pe termen lung. S-au născut astfel diverse ateliere de manufactură, mici ferme, chiar cooperative, care integrează în muncă persoanele vulnerabile pe care ONG-urile fondatoare le sprijină prin misiunea lor. Acest trend continuă și astăzi, 10-15 ani mai târziu, când multe din întreprinderile sociale de succes sunt organizate ca o activitate economică în cadrul unui ONG.”

”De cele mai multe ori când vorbim despre antreprenoriat social, ne referim la aceste modele de afaceri sociale deținute de ONG-uri, cooperative, mici afaceri cu impact comunitar, entități care integrează în muncă sau care oferă acces la piețe de desfacere unor persoane vulnerabile”, explică Sonia. 

Dar antreprenoriatul de impact este un concept mai amplu, care integrează și întreprinderile sociale. Cea mai frumoasă definiție vine tot de la Sonia, inspirată de cartea unuia dintre primii antreprenori sociali ai lumii: 

”Antreprenorul social trebuie să aibă bucuria de a crea frumusețe în lume și de a servi umanitatea, zi de zi.” 

Poate sună utopic, cofondatoarea Synerb e conștientă de asta, dar când vorbim de zona de impact, totul pare o utopie în care profitul și misiunea de a rezolva probleme sociale chiar pot coexista. Iar datele arată că interesul pentru îmbinarea impactului și profitului este aici și e în creștere. 

• peste 50% dintre antreprenorii la început de drum din Europa vor să facă o diferență în lume prin soluția pe care o construiesc. 
• în economii precum cea a României, aproximativ 8 din 10 antreprenori aflați la început de drum afirmă că iau întotdeauna în calcul impactul social sau de mediu atunci când iau decizii pentru viitorul afacerii lor

Sonia a lucrat cu multe organizații și antreprenori pe zona de impact. Și deși misiunea pare utopică, poziția ei vizavi de acest sector e una foarte pământească:

”nu cred că antreprenoriatul de impact poate fi o soluție universală la toate problemele cu care ne confruntăm și nici nu cred că orice problemă socială poate fi rezolvată printr-un model economic. Dar cred că antreprenoriatul de impact poate fi o soluție individuală creatoare de sens pentru cei care cred, ca și mine, că o altă lume, mai bună, este posibilă.”

Pe Sonia am cunoscut-o prin Marc Impact Network, program dezvoltat de BCR Social Finance în România. Alături de cofondatorul ei de la Synerb, Zoltan Bereczki, oferă mentorat antreprenorilor care se înscriu în acest program regional. 

La ambele evenimente de pitch ale Marc Impact Program, în interviurile cu fondatorii români care au trecut prin experiența acceleratorului, apărea acest nume când îi întrebam cine i-a ajutat cel mai mult să-și clarifice misiunea răspunsul era în cor: Sonia, Sonia, Sonia. 

Bun, dar cine este Sonia? Pe lângă rolul ei la Synerb și în colaborări cu programe care abordează aceleași obiective ale antreprenoriatului de impact, Sonia este o voce în lumea business-ului social. Iar direcția și-a găsit-o după ce a citit o carte:

”Am absolvit Facultatea de Economie și Administrarea Afacerii din cadrul Universității de Vest din Timișoara. În acea perioadă am citit o carte celebră, scrisă de Muhammad Yunus, Creating a World Without Poverty, care m-a inspirat foarte mult. Mai târziu, a apărut și Building Social Business, a aceluiași autor. Aceste două cărți, împreună cu mișcarea de antreprenoriat social care se năștea în România, mi-au șlefuit încrederea că o altă lume este posibilă, una în care afacerile sunt motoare de creare a bunăstării în comunități, modele de incluziune și își desfășoară activitatea cu grijă pentru oameni și mediu.” 

A lucrat apoi în consultanță și audit financiar, mai întâi în Filipine, apoi în România, pentru a înțelege în practică cum funcționează motorul economic al unei afaceri. În acest timp a studiat pentru a deveni expert certificat ACCA (o calificare profesională internațională de top în domeniul contabilității, auditului și managementului financiar). Odată puse bazele auditului de business, Sonia a simțit că e momentul să facă trecerea mai bătătorită spre domeniul de impact social. Astfel, a ales să urmeze un program de fellowship al celui mai mare și vechi incubator de întreprinderi sociale din India. 

”După un an de zile petrecut în India, printre oameni care crează produse și servicii pentru cei mai vulnerabili dintre semenii lor, simțeam că înțeleg suficient de bine rolul, motivația și performanța actorilor implicați în economia cu impact social. M-am alăturat apoi primei organizații care a investit în întreprinderi sociale în România, o organizație americană. Am preluat un portofoliu de 11 întreprinderi sociale, în stadii diferite de dezvoltare. Prima mea responsabilitate a fost să analizez acest portofoliu prin prisma performanței economice și a impactului social și să recomand sprijin personalizat pentru fiecare dintre ele. Mi-a plăcut foarte mult să fac această analiză și am realizat că am ajuns într-un moment pe care mi l-am imaginat din studenție. Devenisem, în sfârșit, un profesionist suficient de matur pentru a putea contribui la lumea mai bună pe care și eu o credeam și o cred în continuare posibilă.”  

Parcursul profesional s-a concretizat în ceea ce este astăzi Synerb, unde de 7 ani dezvoltă proiecte pe 3 arii: antreprenori sociali, organizații de ecoturism și ONG-uri. 

”Synerb devine pentru antreprenorii de impact un consilier de încredere, un partener de reflecție pentru fondator, cu care acesta își poate testa ideile și deciziile. Un feedback primit recent vorbește de la sine: un antreprenor cu care am lucrat timp de 6 luni a spus că a simțit că a avut alături un CFO pe parcursul perioadei în care am lucrat împreună.”

”Antreprenoriatul centrat pe impact tinde să înglobeze o varietate mai mare a ariilor de impact social. Cred că cei mai mulți antreprenori din zona de business mainstream când se gândesc la impact se gândesc la capital filantropic, voluntariat și donații individuale. Acestea sunt instrumente cu care mii de organizații non-guvernamentale care lucrează la firul ierbii generează impact în fiecare zi. Dar nu sunt singurele modalități de a genera impact”, ne explică Sonia. 

De la modelele generate de ONG-uri, s-au dezvoltat soluții economice care creează impact social în alt mod, cum ar fi:

• afaceri verzi și inovație în agricultură, spre exemplu modele circulare și sustenabile: zero waste, reciclare, agricultură bio și regenerativă, energie verde și permacultură. Acest model de antreprenoriat își propune, îmbunătățirea lanțului valoric, având impact semnificativ pe trei nivele: social, ecologic și economic;
• afaceri care adresează probleme sistemice în educație, spre exemplu accesul inegal la oportunități de învățare, cauzele abandonului școlar sau lipsa de practică în educația STEM;   
• afaceri care fac produse sau servicii dedicate persoanelor cu nevoi speciale, inclusiv tehnologie accesibilă;
• afaceri care pun pe piață inovație tehnologică cu impact social: siguranță online, educație digitală, soluții anti-fake news și accesibilizare pentru seniori;
• afaceri cu impact în sănătate, îngrijire la domiciliu, sprijin emoțional și servicii pentru persoane marginalizate.

Iar ca să înțelegem și mai bine ce fac afacerile de impact, cel mai bine e să le punem față în față cu ONG-urile. Care au tot o misiune de bine la nivelul societății, dar care nu urmăresc și logica de business, prin generarea continuă de resurse proprii, și depind de finanțări externe, donații. 

”În teorie, orice ONG poate să valorifice resursele pe care le are - infrastructură, expertiză, forță de muncă - pentru a genera excedent care să contribuie la sustenabilitatea sa financiară. În practică, însă, pentru a crea produse sau servicii cu valoare pentru clienți, care să se vândă pe o piață concurențială, echipele unui ONG trebuie să fie deschise la un proces de ideație antreprenorială, de prototipare. Procesul de construire a unui produs minim viabil este un proces de tip încercare-și-eroare, în care echipele își propun să creeze cea mai restrânsă variantă a unui produs sau serviciu, cu costuri minime, pentru a putea fi testat în piață, cu clienți reali. Este un proces care, în funcție de complexitatea produsului sau a serviciului, poate să dureze luni de zile. La sfârșitul procesului, echipele pot ajunge la concluzia că produsul nu are piață sau că trebuie regândit sau schimbat pentru a răspunde nevoilor pieței.”

O altă notă de subsol importantă este cea pe care ne-o semnalează Sonia, și anume că nu orice ONG are acest ethos antreprenorial.

De exemplu, ONG-urile care lucrează în conservare, cele de tip watchdog sau cele cu misiune profund umanitară sunt - acestea cu greu își pot găsi resurse să treacă printr-un astfel de proces, similar celui de ”product building” din industria startup-urilor.

Iar experiența de ideație, de construire a produsului, poate fi tranșant, dar poate găsi pista de business în impact. Sonia ne dă un exemplu din portofoliul propriu: 

”Am lucrat acum un an de zile cu o antreprenoare socială cu un mic business cu impact în educație. Echipă afacerii era destul de mică, tânără și cu multă pasiune pentru educație. În aproape 3 ani, dezvoltaseră un portofoliu de servicii folosind instrumente educaționale create chiar de ei, erau profitabili financiar, dar simțeau nevoia unei analize profunde a modelului de business în urma căreia să decidă direcția de dezvoltare. Echipa simțea că este împărțită în livrarea prea multor tipuri de servicii, dintre care unele cu rezultate modeste. Împreună, am analizat toate serviciile dezvoltate și livrate în ultimii 3 ani pe 3 indicatori: profitabilitate unitară, volum de vânzări și impact social generat și posibil. Unele servicii, foarte îndrăgite de echipă, nu generau nici impactul, nici profitul și nici cifra de afacere care să le justifice prezența în portofoliu. A fost momentul pentru niște decizii dificile, dar necesare, pentru ca echipa să se poată concentra pe un portofoliu mai restrâns, care să le permită să își scaleze impactul social și să își crească profitabilitatea.”

Impactul poate veni o dată prin afacerile construite specific în acest sens, de la ONG-uri, dar și business-urile tradiționale pot avea o contribuție reală tradiționale în acest sector. 

Aici Sonia crede că orice afacere tradițională poate deveni mai conștientă de impactul pe care îl are asupra societății și poate lua decizia să devină mai responsabilă în relație cu stakeholderii săi și cu mediul înconjurător. 

”Un exemplu de impact social foarte simplu, care poate fi adoptat în aproape orice industrie este acela de oferire a accesului gratuit la resurse persoanelor din medii vulnerabile. Spre exemplu, o clinică medicală privată, unde la fiecare 2-4 pacienți plătitori, un pacient este tratat gratuit. Modelul este unul vechi și funcționează în multe locuri din lume. Impactul este credibil și măsurabil deoarece modelul se bazează pe stabilirea unei legături directe între succesul comercial și impactul social. Un model similar poate fi adoptat de o școală sau universitate privată, care la fiecare 3-5 studenți plătitori de taxă, un student fără posibilități financiare primește o bursă socială integrală. Dacă fiecare business mainstream și-ar analiza propriile operațiuni prin lentila impactului pe care îl generează și ar lua decizii în funcție de acesta, fiecare antreprenor ar putea contribui la un viitor durabil.”

Mai mult, ce i-ar plăcea Soniei să înțeleagă mediul de business tradițional e că impactul înseamnă mai mult decât capital filantropic, voluntariat și donații individuale, există și alte modalități de a genera impact.

În ultimii zece ani, zona de antreprenoriat social a evoluat și în plan local. Iar Sonia a văzut evoluția aceasta din primele rânduri și a contribuit activ la creșterea zonei. Ba chiar a văzut și o schimbare în vârsta persoanelor interesate de impact; în programele Synerb, vârsta medie era de peste 40 de ani. De acum 3 ani, însă, au început să aibă în cohortele pe care le sprijină antreprenori centrați pe impact cu vârsta sub 30 de ani.

Impactul coboară din turnul de fildeș al celor puțini, din mediul civic, cultural și al misiunilor nobile, și ajunge cât mai aproape de oameni. O demonstrează afacerile cu impact, care ajung să influențeze viețile câtor mai mulți dintre noi. Iar Sonia crede că că acum e un moment ideal să vorbim cât mai mult despre impact: 

”Cred că trăim la un moment de răscruce în societate, la intersecția mai multor crize suprapuse. Cea mai mare parte a acestor crize este generată de modul în care am ales să trăim, ca societate, până în prezent. Există o anecdotă care spune că atunci când pădurea tropicală a luat foc, pasărea colibri căra apă în ciocul său minuscul cu intenția de a stinge focul. Celelalte animale, care puteau contribui mai mult, au întrebat-o de ce continuă să transporte apa, deoarece, la dimensiunea sa, impactul asupra focului este aproape inexistent. Iar pasărea colibri a răspuns: 'poate focul va arde în continuare, dar eu mi-am făcut partea mea'. Cred că antreprenoriatul de impact este oarecum similar. Antreprenorul de impact își pune resursele în slujba umanității pentru a contribui la o lume așa cum ne-o dorim cu toții - inclusivă, ecologică, solidară - indiferent de cât de mic sau mare este impactul său asupra problemei pe care încearcă să o rezolve.”