AI-ul românesc care-ți spune câte calorii are farfuria de sarmale. Povestea Fitdiary, proiectul relansat după o pauză de patru ani

Motivul nu a fost lipsa interesului pentru nutriție, ci limitele tehnologiei disponibile atunci și dificultatea de a găsi un model de monetizare viabil.

„În 2017 nu existau instrumentele de inteligență artificială pe care le avem azi, așa că totul era manual. Căutai alimentele, le adăugai unul câte unul, calculai singur. Funcționa, dar era un proces obositor care îi demotiva pe utilizatori rapid. La asta s-a adăugat și faptul că nu am reușit să găsesc un model de monetizare viabil, lucru care m-a făcut să opresc proiectul în 2020”, a spus Dragoș Ivanov, fondator Fitdiary.ro, într-un interviu pentru start-up.ro.

Câțiva ani mai târziu, odată cu apariția noilor instrumente AI, Dragoș a decis să revină la idee și să reconstruiască produsul de la zero.

„Acum AI-ul face cea mai mare parte din muncă în locul tău: faci o poză la mâncare, descrii ce ai mâncat, și aplicația se ocupă de restul. Obiectivul principal al noii versiuni a fost să eliminăm fricțiunea, pentru că am realizat că exact asta îi oprea pe oameni să își urmărească alimentația pe termen lung.”

Fitdiary este astăzi gândit ca un jurnal alimentar augmentat de inteligență artificială. În loc să completeze manual fiecare aliment consumat, aplicația permite utilizatorilor să facă o fotografie a mesei sau să descre ceea ce au mâncat, iar sistemul calculează automat caloriile, macronutrienții și scorul nutrițional.

Ideea aplicației a pornit dintr-o nevoie personală. Fondatorul face sport de câteva ori pe săptămână și își dorea o modalitate simplă de a urmări ce mănâncă.

„Aplicațiile existente, precum MyFitnessPal, deși foarte complexe, îți cer să introduci manual fiecare aliment. Este un proces obositor care te demotivează rapid. Mi-am dat seama că problema nu este lipsa de informații, ci lipsa de comoditate și de context local”, a explicat Dragoș.

Pentru utilizatorii din România, contextul local înseamnă și ceva foarte concret. Mâncarea tradițională nu apare întotdeauna corect în bazele de date internaționale.

„Dacă trebuie să cauți ciorbă de burtă sau sarmale într-o bază de date internațională, ori nu le găsești, ori găsești valori incorecte. Ne dorim să îi ajutăm pe oameni să își atingă obiectivele fără să fie nevoiți să renunțe la mâncarea cu care au crescut. Nu toată lumea vrea să mănânce salată și piept de pui cu orez și sincer nu ar trebui să fie obligați să o facă pentru a trăi sănătos”, a spus Dragoș.

Din acest motiv, una dintre funcțiile centrale ale noii versiuni este scanarea alimentelor cu ajutorul inteligenței artificiale. Utilizatorul face o fotografie a mesei, iar sistemul încearcă să identifice preparatul și să estimeze valorile nutriționale.

În spate, procesul implică mai mulți pași. Imaginea este trimisă către serverele aplicației, apoi către modelul AI care analizează fotografia și întoarce rezultatul.

„Modelul analizează imaginea și returnează numele preparatului, caloriile, macronutrienții, un scor nutrițional și o explicație pe înțelesul utilizatorului. Utilizatorul are însă control asupra rezultatului. Dacă nu este convins de ce primește, poate alege din alte variante sugerate sau poate oferi context suplimentar.”

Pentru partea de analiză a imaginilor, aplicația folosește tehnologia Google Gemini. Surprinzător pentru echipă, modelul a recunoscut destul de bine preparatele locale chiar și fără antrenament suplimentar.

„Surprinzător, partea tehnică nu a fost dificilă. Folosim API-ul de la Google Gemini, care este la momentul actual cel mai performant model disponibil, și s-a descurcat foarte bine cu preparatele românești fără antrenament suplimentar din partea noastră. Trimitem imaginea împreună cu puțin context și modelul recunoaște corect ce are în față.”

Pe lângă scanarea alimentelor, Fitdiary include și o componentă conversațională. Utilizatorii pot vorbi cu AI-ul direct în limba română, ceea ce face experiența mai naturală.

„Când construiești o aplicație pentru români, are sens să vorbești cu utilizatorul pe limba lui. Este mai ușor de înțeles și reduce fricțiunea. Nu mi-am dorit ca utilizatorul să se oprească din experiență pentru a traduce sau interpreta ceva.”

Aplicația este disponibilă pentru descărcare din orice țară, dar este complet în limba română. Publicul principal rămâne diaspora românească și utilizatorii din România, a mai spus Dragoș.

Pentru el, contextul cultural este unul dintre elementele care diferențiază aplicația de produsele globale.

„Aplicațiile internaționale sunt gândite pentru un context mult mai general. Cu Fitdiary am în vedere mâncarea tradițională, obiceiurile de masă și rețetele din familie. Îmi doresc ca Fitdiary să devină aplicația care înțelege cel mai bine cum mănâncă un român”, a explicat antreprenorul.

Unul dintre următorii pași în dezvoltarea produsului este lansarea unui asistent conversațional bazat pe AI care să funcționeze mai degrabă ca un nutriționist personal decât ca un chatbot obișnuit.

„Un chatbot clasic răspunde la întrebări. Asistentul din Fitdiary face lucruri concrete. Îi poți spune ce ai mâncat azi și el salvează automat totul în jurnalul tău. Dacă nu ai băut suficientă apă sau ai sărit peste sport, îți poate atrage atenția. Dacă nu știi ce să mănânci mâine, îți poate face un plan alimentar.”

Pe termen lung, fondatorul Fitdiary vede acest asistent ca pe un companion digital care ar putea funcționa chiar și în aplicații de mesagerie, astfel încât utilizatorii să interacționeze cu el natural, fără să deschidă o aplicație separată.

În acest moment, Fitdiary se adresează mai multor tipuri de utilizatori pentru că permite setarea unor obiective diferite, de la slăbit la creștere în masă musculară. Totuși, Dragoș este de părere că produsul este cel mai util pentru o categorie foarte specifică de utilizatori.

„Cred că utilizatorul pentru care Fitdiary este cel mai potrivit este omul care vrea să slăbească fără să își schimbe radical stilul de viață. Nu vrea să renunțe la mâncarea românească, nu vrea să numere calorii manual și nu vrea să simtă că ține o dietă strictă. Vrea doar să înțeleagă mai bine ce mănâncă și să facă alegeri mai bune zi de zi”, a adăugat Dragoș.

Noua versiune a aplicației a fost construită complet de către Dragoș. Fitdiary este un proiect bootstrapped (dezvoltat fără investiții externe).

Dragoș a construit singur backend-ul, aplicația web și aplicațiile mobile pentru iOS și Android, folosind tehnologii native precum SwiftUI și Kotlin. În procesul de dezvoltare a folosit și instrumente AI dedicate programării.

„Fitdiary este construit în totalitate de către mine, bootstrapped din finanțe proprii. Un tool care m-a ajutat enorm în acest proces este Claude Code, un asistent AI pentru programare care m-a ajutat foarte mult în dezvoltare. Fără el probabil că nu aș fi reușit să construiesc singur tot acest ecosistem într-un timp atât de scurt”, a povestit Dragoș.

În prezent, aplicația este disponibilă pe Google Play și tocmai a devenit disponibilă și în App Store. Primele reacții ale utilizatorilor au fost încurajatoare, iar câțiva dintre ei au început deja să plătească pentru versiunea Pro.

Modelul de business este bazat pe abonamente lunare sau anuale. Pe viitor, fondatorul aplicației vrea să introducă și planuri alimentare personalizate care pot fi cumpărate separat.

„Dacă utilizatorul selectează planul anual acesta plătește cu 50% mai puțin decât daca ar alege planul lunar si ar plăti pentru un an. Ulterior vreau să ofer posibilitatea să achiziționezi planuri alimentare săptămânale sau lunare pe care să le customizezi în funcție de buget sau preferințe sau cât de bine știi să gătești. Planurile alimentare vor fi vândute extra.”

Fitdiary se află încă la începutul reconstrucției sale. Pentru finalul anului 2026, obiectivul este să ajungă la 100.000 de descărcări și la aproximativ 1.000 de utilizatori activi pe versiunea Pro.

Strategia de creștere nu se bazează pe campanii mari de marketing, ci mai ales pe conținut organic și recomandări, a mai spus Dragoș.

„Mizez pe o strategie mixtă de creștere organică, SEO și conținut pe Instagram și TikTok. Cred că pentru o aplicație de nutriție dedicată românilor, conținutul autentic pe aceste platforme poate face diferența mai mult decât orice campanie plătită.”

Pe termen scurt, prioritatea fondatorului este să transforme Fitdiary în cea mai bună aplicație de nutriție pentru utilizatorii din România. Abia după această etapă ar putea lua în calcul o extindere internațională.

„Dacă ne uităm peste doi sau trei ani, mi-aș dori ca Fitdiary să fie cea mai bună aplicație de nutriție din România. Dacă asistentul conversațional se dovedește cu adevărat util pentru utilizatori, atunci vom lua în considerare și transformarea aplicației într-un produs global”, a mai spus Dragoș.

El a adăugat că un element care îl entuziasmează este faptul că pe măsură ce utilizatorii folosesc aplicația „vom începe să înțelegem mai bine cum mănâncă românii cu adevărat, nu ce spun că mănâncă. Sunt convins că vor ieși la suprafață lucruri surprinzătoare și abia aștept să le descopăr.”