Are compania ta ADN de Silicon Valley sau evită riscurile cu orice preț?

Opinie semnată de Nikolaus Franke, profesor și Director Academic al programului Professional MBA în Antreprenoriat și Inovație la WU Executive Academy

Nikolaus Franke a conceput un test simplu, dar revelator. Scopul? Să afle dacă o companie are ADN-ul necesar pentru a se dezvolta într-un stil Silicon Valley – adică orientată spre inovație și dispusă să-și asume riscuri calculate – sau dacă preferă prudența, cu prețul stagnării. 

WU Executive Academy, parte a Universității de Afaceri și Economie din Viena (WU), organizează în România programul Bucharest Executive MBA, la care participă anual aproximativ 30 de manageri și antreprenori.

Inspirația vine dintr-un citat celebru al lui Winston Churchill: „Frica este o reacție. Curajul este o decizie.”

Testul este inspirat dintr-un exercițiu real. Într-un atelier cu manageri dintr-o companie high-tech, Franke a prezentat două scenarii de investiții:

• Proiectul A, care oferea un profit potențial de 500.000 EUR cu o probabilitate de succes de 80% (și un risc de pierdere de 100.000 EUR)
• Proiectul B, cu profit garantat de 200.000 EUR.

Din punct de vedere economic, Proiectul A era evident superior, având un profit așteptat de 380.000 EUR, față de doar 200.000 EUR la Proiectul B.

Surpriza? Toți cei 20 de manageri au ales Proiectul B. CEO-ul companiei a fost uluit: într-un scenariu real, această decizie ar fi costat compania 3,6 milioane EUR în profit potențial.

Conform teoriei deciziilor raționale, această alegere reprezintă o oportunitate ratată – o pierdere colectivă de milioane de euro. Dar, psihologic, decizia lor este explicabilă. Oamenii percep pierderea mai acut decât câștigul – o distorsiune cognitivă cunoscută sub numele de aversiune la pierdere. De aici și reticența instinctivă față de risc.

Această mentalitate conservatoare este adânc înrădăcinată, dar periculoasă în contextul inovației. Dacă o companie încurajează doar siguranța și penalizează orice eșec, va sfârși prin a sufoca exact comportamentele care pot genera progres. În loc să devină un motor de schimbare, organizația se transformă într-un mecanism de auto-conservare.

În timpul aceluiași atelier, un manager a mărturisit: „La noi, succesul e sărbătorit – primești multe aplauze și aprecieri... dar dacă greșești, chiar și o singură dată, îți poți face bagajele.” Nu este deloc surprinzător că inovația lipsea din acea companie. O astfel de cultură nu face decât să sporească aversiunea față de risc în rândul angajaților.

Franke subliniază că pentru a inversa acest trend, companiile trebuie să redefinească eșecul. Nu ca un capăt de drum, ci ca o etapă firească în procesul de învățare. Iar angajații care își asumă riscuri trebuie recompensați – nu doar tolerați. Aprecierea poate lua forma recunoașterii publice, avansării în carieră sau bonusurilor. Ce e esențial este mesajul transmis: curajul contează.

Testul propus de Franke poate fi aplicat cu ușurință în orice organizație. Într-un cadru anonim, roagă-ți managerii să aleagă unul dintre cele două proiecte de inovație pentru implementarea lor în organizație. Cere-le să fie sinceri și autentici în alegere.

Răspunsurile colective oferă o imagine clară asupra culturii organizaționale. Dacă majoritatea alege varianta conservatoare, compania are o problemă structurală care poate compromite inovația pe termen lung.

Rezultatele sunt ușor de interpretat:

• Un scor de 100% pentru Proiectul A indică o cultură puternic orientată spre inovație; compania ta are ADN de Silicon Valley
• Un scor între 50–99% arată un echilibru pozitiv, dar cu loc de îmbunătățire;
• Un scor între 20–49% semnalează o prudență excesivă față de riscuri
• Un scor sub 20% relevă o cultură blocată de frică – una care va avea dificultăți reale în a concura într-un mediu dinamic.

În concluzie, o cultură sănătoasă a inovației nu se construiește doar prin traininguri sau strategii. Ea începe cu o schimbare de perspectivă: acceptarea riscului ca parte a jocului. Companiile care vor să prospere în economia viitorului trebuie să transforme frica în curaj, iar curajul în normă. Doar așa pot deveni cu adevărat competitive, agile și pregătite pentru provocările de mâine.

Ceea ce separă companiile cu ADN de Silicon Valley de cele tradiționale nu este doar apetitul pentru risc, ci și modul în care integrează acest risc în strategiile lor de creștere. În loc să trateze incertitudinea ca pe o amenințare, o transformă într-un avantaj competitiv. În aceste organizații, eșecul este privit ca o investiție – costul pentru a învăța mai repede decât concurența.

Această filosofie este susținută prin mecanisme clare de management: prototipare rapidă, evaluări iterative, feedback constant. Totul este orientat spre învățare accelerată. Companiile care implementează astfel de practici nu doar că supraviețuiesc în piețe volatile, dar adesea devin liderii industriei.

Un alt element esențial este leadership-ul. Liderii trebuie să fie primii care acceptă incertitudinea, comunică deschis despre eșecuri și încurajează asumarea de inițiativă. În astfel de culturi, inovația nu este doar o strategie, ci o trăsătură definitorie a identității organizației.

În mod paradoxal, companiile cele mai stabile sunt adesea cele care își asumă cele mai multe riscuri – dar într-un mod calculat, bazat pe date și scenarii. Ele construiesc ecosisteme de învățare continuă, își formează angajații în gândire antreprenorială și își ajustează rapid direcția când realitatea o impune.

În era digitală, unde ciclurile de viață ale produselor sunt tot mai scurte și așteptările clienților se schimbă constant, abilitatea de a experimenta devine un atu esențial. Testul propus de Nikolaus Franke oferă nu doar un diagnostic, ci și un punct de plecare pentru transformarea profundă a unei culturi organizaționale.

Așa cum un start-up evaluează rapid ce funcționează și ce nu, fiecare companie poate învăța să-și măsoare și să-și optimizeze capacitatea de inovare. Totul începe cu întrebarea simplă: 'Ce alegi? Proiectul A sau Proiectul B?'. Răspunsul poate defini viitorul companiei.