Autoritatea pentru Digitalizarea României ne instruiește în domeniul noilor tehnologii

Într-o sală mult prea încărcată, pe ritmurile melodiilor cubaneze la primele ore ale dimineții, așteptăm începerea dezbaterilor deschise de alocuțiunea președintelui ADR dl. Dragoș – Cristian Vlad.

Acesta a introdus programul PNNR în cadrul căruia România beneficiază de sume de care dispune și autoritatea, subliniind că aceste sume nu sunt acordate de Guvernul României ci de Uniunea Europeană. Președintele ADR mizează pe construcția unui parteneriat între actorii participanți la programul introdus, utilizând un conceput pe care l-am reținut: „construcția unor soluții insulare”.

Dragoș – Cristian Vlad s-a referit în continuare la următorul paradox: deși 90% din populația țării deține un smartphone, România se află pe ultimul loc din UE la deprinderea competentelor digitale. De asemenea, președintele a amintit unele dintre proiectele principale cu care se laudă autoritatea, respectiv Ghiseul.ro și ROeID.

Cu privire la proiectul ROeID, președintele autorității a precizat că platforma reprezintă „cel mai înalt nivel de identificare digitală din UE” și a invitat toți partenerii ADR și persoanele private să promoveze acest proiect.

Platforma permite cetățenilor României să obțină identitate digitală cu care poate sa acceseze serviciile digitale ale instituțiilor publice și este interconectat cu Ghișeul.ro, ANRE și website-uri ale Primăriilor.

Referindu-ne în continuare la programul „Competențe în tehnologii avansate pentru IMM-uri”, acesta este un proiect de 34 de milioane de euro care presupune integrarea în platforma (construită de compania de software Zitec) a partenerilor care oferă formarea și a companiilor care se înregistrează în program.

Astfel, ADR este un intermediar al competențelor astfel promovate și oferă certificarea sub antetul Autorității pentru Digitalizarea României participanților care finalizează sesiunile de formare. Obiectivul acestei investiții este de a sprijini transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii prin sporirea competentelor digitale ale angajaților acestora. Această investiție vizează specializarea forței de muncă în domenii tehnologice avansate. Pentru creșterea competitivității companiilor românești.

Programul poate fi găsit pe website-ul PNRR - Scheme dedicate perfecționării / recalificării angajaților din firme”[1], componenta C7 – Transformare digitală.  

Programele de formare sunt în prezent susținute de zece formatori, companii din locale înregistrate în platforma autorității și oferă training în următoarele domenii tehnice cheie: Internet of Things, Cloud technologies, Big data, Învățarea automată, Inteligența artificială, Automatizarea proceselor robotice, Blockchain, Cyber-Physical Systems si Additive manufacturing.

Între condițiile pe care IMM-urile care doresc să acceseze programul ADR, subliniem că numai angajați înregistrați cu contract individual de muncă în respectiva companie sunt eligibili, ceea ce înseamnă că firme în care activează numai administratorul, nu pot aplica în program cu excepția cazului în care administratorul încheie un contract individual de muncă cu IMM-ul pe care l-a înființat.

La data promovării programului în București, reprezentanții Autorității pentru Digitalizarea României atrăgeau atenția ca aveau în lucru 1300 de dosare deja înregistrate, rămânând numai 700 de locuri, cu termen de înregistrare până la 30 noiembrie 2024. Autoritatea a anunțat însă intenția de a prelungi perioada de înscriere urmând a anunța pe rețelele de social media (Facebook sau Linkedin) noutăți privind acest termen.

Ținta ambițioasă a autorității este aceea de a crește nivelul competentelor digitale ale României la nivelul de 75%, având în vedere că în prezent, peste 72% din populație nu deține competente digitale, conform raportului „Romania 2024 Digital Decade Country Report”. Conform acestui Raport, deși este recunoscută la nivelul administrației nevoia de transformare digitală a României, respectiv creșterea nivelului general de competențe digitale în rândul populației active profesional, digitalizarea mediului de afaceri sau acoperirea întregii țări cu tehnologie 5G, guvernul alocă prea puține resurse pentru atingerea acestui obiectiv competitiv, situat sub nivelul țintelor fixate la nivelul EU pentru digitalizare: 3,6 miliarde de euro (1.1% din PIB), excluzând aici investițiile private.

Deși rapoartele și studiile privind resursele alocate de țara noastră domeniului cercetării și inovării sunt derizorii, inițiativa Autorității pentru Digitalizarea României reprezintă o speranță. Continuăm să monitorizăm progresul adus de acest program, având în vedere anul 2030.