Câteva idei legate de antreprenori

România are un specific aparte în peisajul fostului bloc al țărilor comuniste, având ca particularitate faptul că a fost cea mai apropiată - din punct de vedere al regimului - de regimul Nord Coreean. Multe din aspectele pe care le măsurăm trebuie tratate în acest context, în care România a intrat în capitalism din poziția unei țări izolate complet, în care nu exista nici cea mai mică urmă de inițiativă privată sau, acolo unde apărea, era pedepsită exemplar.

Nota redacției: Daniel Enescu este cofondator al Daedalus New Media Research, iar pe pagina sa de Linkedin poți descoperi mai multe date extrase din cercetările realizate de-a lungul timpului. 

Astfel, când vorbim de atitudinea față de muncă în general, România obișnuia să bifeze sistematic unul din ultimele 3 locuri în lume la afirmația: dacă muncești mult poți să ai succes. Integrarea în Uniunea Europeană și, prin urmare, contactul direct cu civilizația vestică au adus însă schimbări semnificative în bine la acest aspect. Conform studiilor Daedalus Online, în ultimii 10 ani acordul cu afirmația "în România ai succes dacă muncești asiduu" a crescut de la 44% la 65%.

Un alt aspect pozitiv este și evoluția percepției că "în viață e mai important pe cine cunoști decât ce știi". Astfel, acordul (total sau parțial) cu această afirmație a scăzut de la 89% la 49%.

Cele două aspecte de mai sus ne arată o îmbunătățire semnificativă a mentalităților legate de muncă și efectele acesteia. O bună parte din aceste creșteri sunt datorate schimbării de generații, dar în mod îmbucurător vedem schimbări de atitudine și la generațiile care au trăit în comunism.

Un alt aspect care s-a îmbunătățit major în ultimul deceniu este percepția asupra antreprenorilor. În anii '90, antreprenorii erau văzuți ca un fel de bișnițari cu acte în regulă. În anii 2000, antreprenorii erau asimilați cu un fel de pierde-vară, care nu aveau și ei o "slujbă serioasă".

În anii 2010, aceștia erau percepuți ca niște exploatatori - care se îmbogățesc pe spinarea angajaților. Ei bine, măsurătorile din 2024 realizate prin platforma Frappe Digital arată un peisaj foarte diferit. Astfel, datele arată că antreprenorii au devenit o categorie nu doar dezirabilă, dar și aspirațională. De exemplu, întrebați care este modelul profesional de succes pe care l-ar alege dacă ar putea, aproape un sfert dintre cei chestionați (18-65 ani, mediul urban) și-ar dori să fie antreprenori. Într-un alt studiu marca Frappe Digital, întrebați despre dezirabilitatea diverselor categorii sociale ca vecini, oamenii au preferat să fie vecini cu antreprenori, peste alte categorii cum ar fi preoții sau personalitățile publice.

Nu în ultimul rând, dacă ne uităm la modelele pe care oamenii și le aleg în viață, antreprenorii vin imediat după modelele din familia apropiată (părinți/partener de viață, bunici, etc.). Apar astfel modele dintre antreprenorii locali precum Ion Țiriac, Gigi Becali sau Dan Șucu, dar și modele dintre antreprenorii străini, precum Elon Musk, Mark Zuckerberg sau Warren Buffet.

Una peste alta, vedem o schimbare majoră a paradigmei în care erau văzuți antreprenorii, și acest lucru nu poate decât să fie benefic pentru prosperitatea și bunăstarea din România.