Cei puternici nu au nevoie niciodată de ajutor

”I am my work and my work is me”. Nu e un citat motivațional, e o realitate menționată de mulți dintre fondatori, așa cum o subliniază foarte bine autorii unui articol prin care vor să ridice stigmatul asupra ideii de burnout la fondatori.

Articolul acesta a apărut în secțiunea „Nota redacției” din newsletter-ul start-up.ro de miercuri, 13 iulie. Puteți să vă abonați la newsletter aici.

Nu e un citat motivațional, e o realitate menționată de mulți dintre fondatori, așa cum o subliniază foarte bine autorii unui articol prin care vor să ridice stigmatul asupra ideii de burnout la fondatori. 

Practic, ce am aflat și eu cu ocazia asta, e că e ok să observăm și să preîntâmpinăm burnoutul angajaților, dar fondatorii nu au voie să treacă prin același lucru. 

Ei trebuie să ”work faster, sleep faster”. Fondatorii ajung să se confunde cu munca lor și pentru că asta e ceea ce fac încă din fragedă tinerețe, dar o fac și dintr-o presiune a realității, cea în care 90% dintre startup-urile tech eșuează, și, desigur, dintr-o presiune a investitorilor. 

O altă chestie tare pe care am aflat-o despre burnout-ul antreprenorilor, similar cu cel al restului echipei, e acea divizie clară a pasiunii care stă la baza multor fondatori de startup-uri, rezultate scoase dintr-un studiu al lui Harvard Business Review pe tema ”What makes entrepreneurs burn out”: 

  • Pasiune armonioasă, atunci când antreprenorii sunt motivați de ceea ce fac și e o parte importantă din ceea ce sunt ei ca oameni. Practic, un fondator super pasionat de maia care dezvoltă un app în care agregă toate brutăriile artizanale din țară. Aici e clar că pasiunea îi urmează firesc în muncă și e un pic mai dificil să se strecoare burnoutul în acest caz. 
  • Pasiune obsesivă, atunci când antreprenorii sunt motivați de status, bani și alte recompense. Practic, fondatorul care mănâncă pâine feliată și habar nu are cât trebuie să stea maiaua la dospit, dar dezvoltă același app ca cel menționat mai sus, pentru că știe că pâinea artizanală e pe val. În astfel de cazuri, burnout-ul e doar la o stație distanță. 

 

Stigmatul că cei puternici nu au nevoie de ajutor și nu obosesc nicodată nu e cu nimic străin culturii noastre, o știm și din câteva interviuri recente în care mai mulți artiști au spus că nu au timp să intre în depresie. De parcă depresia sau burnoutul apar când ești în vacanță, cu cocktailul într-o mână și mintea ți se scaldă în ape turcoaz. 

 

În loc de concluzie, sper să cunosc cât mai mulți fondatori mânați de pasiunea aia armonioasă, care știu să se pună un pic pe hold când trebuie și să se încarce pentru o nouă rundă de activitate. Și să recunoască când sunt în burnout, nicio rușine aici. 



Citeste si