Cele 3 greșeli care țin antreprenorul captiv în firmă în 2026

De multe ori, această stare este confundată cu responsabilitatea sau cu implicarea necesară. În realitate, este un semn clar că antreprenorul a rămas captiv în operațional. Nu pentru că nu ar avea oameni sau pentru că nu ar vrea să delege, ci pentru că delegarea nu a fost construită corect.

Am întâlnit sute de antreprenori care muncesc mai mult decât la început, deși au echipe mai mari și afaceri mai mature. Au crescut businessul, dar nu și libertatea. Au construit structuri, dar au rămas singurul punct real de decizie. În astfel de situații, problema nu este lipsa oamenilor, ci lipsa unui mod sănătos de a transfera responsabilitatea.

Delegarea ar trebui să fie mecanismul prin care antreprenorul se eliberează treptat din firmă și începe să lucreze la ea. În practică, însă, delegarea este una dintre cele mai prost înțelese competențe de leadership. De aici pornesc multe dintre frustrările antreprenorilor și senzația că firma nu poate funcționa fără ei.

Din experiența mea de antreprenor și, din 2014, de antrenor de antreprenori, există trei greșeli majore care îi țin pe fondatori captivi în propriul business, chiar și în 2026. 

Delegarea eficientă nu începe cu sarcini și nici cu oameni. Ea se construiește pe două paliere esențiale: înțelegerea valorilor, a viziunii și a misiunii afacerii și comunicarea lor clară. Cele două sunt inseparabile. Nu poți pretinde că echipa îți înțelege valorile dacă nu le comunici constant și nu le traduci în decizii concrete. 

Echipa este extrem de importantă, însă eficiența ei poate fi distrusă rapid de o delegare iresponsabilă și haotică din partea antreprenorului. Există o vorbă veche care spune că „peștele de la cap se împute”, iar în business acest lucru se vede foarte clar. Când delegarea pleacă din confuzie, lipsă de direcție sau grabă, oamenii ajung să facă lucruri fără să știe dacă sunt bune sau nu.

Mulți antreprenori deleagă din oboseală. Ajung într-un punct în care nu mai pot face totul și pasează sarcini fără să construiască un cadru clar. Rezultatul este haosul. Oamenii nu știu ce se așteaptă de la ei, cine decide, ce este prioritar și ce înseamnă succesul în rolul lor. Antreprenorul ajunge să corecteze constant și să fie din nou implicat în toate detaliile.

De aceea vorbesc despre delegarea rezultatelor. Delegarea sănătoasă înseamnă să clarifici rezultatul dorit, nu doar activitatea. Înseamnă să explici de ce acel rezultat este important, cum se leagă de viziunea afacerii și ce responsabilitate își asumă fiecare. Fără acest cadru, delegarea nu eliberează antreprenorul, ci îl încarcă și mai mult.

Delegarea nu înseamnă „ți-am spus ce să faci, du-te și execută”. În practică, am întâlnit două tipologii negative de delegare, ambele extrem de nocive.

Prima este delegarea fictivă. Antreprenorul predă sarcinile doar teoretic, pentru că rămâne permanent deasupra omului. Verifică, corectează, intervine peste decizii. Persoana delegată nu mai știe dacă are sau nu autoritate reală. Inevitabil, clachează. Iar antreprenorul ajunge, din nou, să facă totul singur și să spună că delegarea nu funcționează.

Cealaltă extremă este delegarea prin abandon. Predai sarcinile și dispari complet. Fără claritate, fără criterii de evaluare, fără suport. Am trecut și eu prin această greșeală la începutul antreprenoriatului, când am lăsat angajații să se ocupe singuri de inventar, fără reguli clare. În astfel de situații, nu delegi doar activități, ci riști să predai și controlul asupra afacerii, fără să fii pregătit pentru consecințe.

Delegarea sănătoasă este un echilibru între autonomie și responsabilitate. Ea include și verificarea unor indicatori de performanță, evaluați periodic. Nu ca formă de control excesiv, ci ca instrument de claritate. Fără indicatori, delegarea rămâne o speranță. Cu indicatori, devine un proces. 

Una dintre cele mai frecvente capcane este să crezi că ai delegat pentru că ai împărțit taskuri. În realitate, delegarea reală începe abia atunci când transferi responsabilitatea obținerii unui rezultat. Asumarea și responsabilitatea sunt pilonii care îl eliberează pe antreprenor de problemele care nu se află în responsabilitatea lui.

Când oamenii primesc doar activități, ei execută. Când primesc responsabilitate, ei gândesc. Diferența dintre cele două se vede direct în cât de captiv rămâne antreprenorul în firmă.

Am văzut de nenumărate ori ședințe în care antreprenorul pleacă cu zece lucruri de făcut, iar echipa pleacă fără responsabilități clare. Apoi ne mirăm că antreprenorul nu mai are timp pentru strategie, pentru viziune sau pentru dezvoltare.

Delegarea responsabilităților este cea care face posibilă eliberarea antreprenorului. Este momentul în care începe să muncească la afacere, nu în ea. Eficacitatea înseamnă să produci rezultatul așteptat, atât prin acțiunile proprii, cât și prin ceea ce reușești să delegi celorlalți. Nu volumul de muncă contează, ci rezultatul.

Recapitulând, corectarea celor trei greșeli care țin antreprenorul captiv în firmă - delegarea fără valori, viziune și comunicare, confuzia dintre delegare, control și abandon și delegarea de activități în loc de asumare și responsabilitate - nu poate fi rapidă, dar este esențială pentru orice antreprenor care vrea o afacere sustenabilă, nu doar funcțională. 

În 2026, antreprenorii care vor reuși nu vor fi cei care muncesc mai mult, ci cei care învață să delege mai bine și să devină eficienți prin alții. 

Ovidiu Toader este antreprenor, iar din 2014, antrenor de antreprenori. A lucrat cu peste 1.200 de antreprenori și manageri. Este implicat ca antreprenor și investitor în mai mult de 15 business-uri ce au generat în ultimii 30 de ani cifre de afaceri de sute de milioane de euro și peste 1.000 de locuri de muncă.