City-builder antic, tehnologie modernă: Anno 117 Pax Romana, revenire în formă a seriei

Seria Anno are o tradiție îndelungată în jocuri de strategie și construire de orașe. Și acum îmi aduc aminte cu drag când jucam Anno 1503 când aveam doar 13 ani. Era ceva relaxant și plăcut să-ți construiești propriul oraș, să vezi cum devine dintr-un sat într-o adevărată metropolă.

Jocurile s-au remarcat prin combinația între management, explorare, economie și cultură. Spre deosebire de episoadele anterioare – care gravitau în jurul epocilor moderne, revoluției industriale sau chiar viitorului – Anno 117: Pax Romana aduce jucătorul în perioada de vârf a Imperiului Roman, la apogeul influenței sale, când pacea și expansiunea coexistau sub conceptul de „Pax Romana”

Povestea este concentrată pe două personaje, Marcus și Marcia, frați ce provin dintr-o familie privilegiată, fiecare urmând un traseu propriu și o dilemă personală pe parcursul campaniei. Alegerea unuia dintre cei doi influențează perspectiva și nuanțele narative din fiecare capitol al jocului, element unic pentru franciză. În loc să fii doar o prezență anonimă, devii guvernator cu motivații, relații și influență socială.

Totuși, povestea nu este extraordinară și nici nu o să te convingă să cumperi jocul. Este o poveste competentă menită să te treacă prin majoritatea elementelor de gameplay ale jocului. Este un intro bun pentru cei care nu au încercat seria. 

Anno 117 reușește să păstreze echilibrul delicat dintre relaxare și strategie. Evoluția orașului depinde de gestionarea resurselor, satisfacerea nevoilor cetățenilor, dezvoltarea infrastructurii și menținerea stabilității economice și sociale. Fiecare decizie influențează bunul mers al provinciei, iar jucătorul are de ales dacă va urma litera legii romane sau va face compromisuri locale pentru bunăstarea cetățenilor. Ca și atunci când aveam 13 ani și mă uitam la omuleții mei de pe ecran și acum la 36 de ani regăsesc aceeași bucurie să-i văd cum se plimbă, muncesc și duc viața de zi cu zi în mica colonie construită de mine. Nu s-a schimbat nimic radical la nivel de gameplay: în continuare trebuie să ai un sector de locuit cu locuințe, piețe, baruri și un sector mai industrial care trebuie să asigure hrănirea și buna funcționare a coloniei. Cumva trebuie să fie separate pentru fericirea oamenilor. Nimeni nu ar vrea să trăiască lângă o fermă de porci. 

Funcțiile avansate permit personalizarea navelor pentru război sau comerț, extinderea teritoriului cu ajutorul alianțelor sau cuceririlor și, nu în ultimul rând, un sistem diplomatic care te obligă să jonglezi între influența împăratului și dorințele coloniilor. Fiecare provincie are propria identitate – Latium oferă stabilitate și sprijin imperial, în timp ce Albion (Marea Britanie), la marginea imperiului, impune o abordare mai independentă și mai riscantă.

Deosebirea majoră față de titlurile anterioare e segmentul narativ, accentuat prin campania cu personaje și alegerea zonei de dezvoltare, adăugându-se la sistemele consacrate care au făcut din serie un reper pentru genul city-builder.

Există și o componentă de luptă, ca în fiecare Anno, iar aici luptele se dau pe apă și pe uscat. Sunt destul de bine realizate, dar nu este punctul central al jocului, ci ceva extra. 

Vizual, Anno 117 este cea mai ambițioasă și rafinată experiență din portofoliul seriei. Orașele, clădirile și peisajele redau stilizat, dar fidel, grandoarea romană. Fiecare detaliu – de la mozaicuri la apeducte, de la forumuri până la vilele patricienilor – te plasează direct în inima Antichității. E o plăcere să dai zoom in și să vezi fiecare detaliu al clădilor sau al statuilor pe care le pui pe lângă drum.

Animațiile oferă viață orașelor, mulțimea reacționează la evenimente, iar arta reflectă atât monumentalitatea romană cât și diversitatea zonei celtice în Albion. L-am jucat la rezoluție 4K cu Ray Tracing și DLSS pe PC și a impresionat tehnic și estetic, iar jocul a rulat bine, însă la setări Ultra chiar și un RTX 5080 a gâfâit și l-am trecut pe high pentru 60+ FPS.

Muzica, inspirată de teme antice, combină orchestrații ample cu instrumente specifice epocii, amplificând imersiunea. Atmosfera este completată de zumzetul piețelor, forfota lucrătorilor și dialoguri scurte, create pentru a reda culoarea locală a Romaniei antice și a provinciilor barbare.

Ce nu mi-a plăcut așa de mult au fost personajele 3D în campanie care nu arată la fel de impresionant și au mai fost probleme de lip sync, însă înainte de publicarea acestui review a venit și un patch de 30 GB care ar putea să mai rezolve din problemele tehnice.

• Povestea este mult mai prezentă, cu două personaje și un fir narativ cu decizii ce influențează evoluția orașului și a regiunilor.
• Setarea antică aduce noi provocări: cultura romană, legile imperiale și diversitatea provinciilor.
• Grafică și sunet semnificativ îmbunătățite, cu accent pe detaliu istoric și tehnologie modernă.
• Libertatea de dezvoltare a orașului este dublată de constrângerile impuse de Roma, în special pentru cei ce aleg Latium ca punct de plecare.

Anno 117: Pax Romana este ideal pentru:

• Fanii jocurilor de strategie și city-builder.
• Admiratorii istoriei romane, pasionați de cultură, urbanism și management economic și social.
• Jucătorii veterani ai seriei Anno.

Nu este recomandat celor care își doresc doar bătălii constante, deoarece accentul cade pe construire, management și echilibru între pace și expansiune.

Nu am fost niciodată un jucător avid de Anno, dar tot timpul mi-a plăcut să-mi petrec ceva timp în lumile acestea, iar Anno 117: Pax Romana e un punct foarte bun de început pentru cei care nu au auzit de serie și vor să o încerce, dar va fi excelent și pentru cei care au mai jucat Anno în trecut.