Coloana #35 - Ce trebuie să știi săptămâna asta din afaceri și tehnologie

La final de săptămână, poate ai ratat unele știri importante din lumea antreprenoriatului, tehnologiei și inovației. Din acest motiv vă aducem Coloana, o rubrică unde facem rezumatul celor mai importante materiale de pe start-up.ro, dar și a știrilor pe care poate nu le-ai văzut în timpul săptămânii.
Cele mai interesante lucruri pe care le-am scris săptămâna aceasta

Nu putem acoperi toate știrile din domeniu, nici nu ne propunem. Din acest motiv, vă oferim un nou format, mai simplu, mai eficient, care se întoarce la originile jurnalismului: știrea de coloană.

Metaminds își accelerează dezvoltarea: Ovidiu Ghiman devine noul CEO al companiei

Metaminds, companie românească ce dezvoltă soluții de tehnologie pentru digitalizarea serviciilor publice și private, anunță numirea lui Ovidiu Ghiman în funcția de Chief Executive Officer (CEO). Această decizie marchează o etapă strategică în evoluția companiei și susține misiunea Metaminds de a transforma digital România prin tehnologii interconectate, sigure și cu impact real în viața cetățenilor.

7 din 10 români percep antreprenoriatul ca pe un meci de box cu statul

Ovidiu Ghiman s-a alăturat acționariatului Metaminds în 2023, în calitate de Președinte al Consiliului de Supraveghere, aducând cu el o experiență de peste 20 de ani în managementul unor companii mari din zona tehnologiei și a telecomunicațiilor. Expertiza sa în atragerea investițiilor, dezvoltarea organizațională și leadership-ului strategic va fi esențială în noua etapă de creștere a companiei.

Odată cu preluarea conducerii de către Ovidiu Ghiman se vizează accelerarea implementării strategiei de dezvoltare a companiei, cu accent pe:

Symphopay lansează ONE, platforma care oferă băncilor agilitatea unui fintech

  • Dezvoltarea de soluții avansate în domenii precum: identitate digitală, securitate cibernetică și interoperabilitatea sistemelor;
  • Consolidarea rolului de integrator strategic în proiecte naționale de digitalizare;
  • Investiții în dezvoltarea capitalului uman și atragerea de expertiză din industrie;
  • Extinderea portofoliului de soluții tehnologice pentru instituții publice și companii private;
  • Consolidarea parteneriatelor public-private în transformarea digitală a infrastructurilor critice, contribuind atât la modernizarea infrastructurilor critice, cât și la consolidarea rezilienței digitale la nivel național.

Compania a înregistrat în ultimii ani o creștere accelerată, fiind inclusă de trei ori consecutiv în topul Financial Times 1000 – Europe's Fastest Growing Companies. Cu proiecte ce susțin transformarea cu real impact, livrate în infrastructură digitală și securitate cibernetică și investiții recente de peste 3 milioane de euro în noi capabilități tehnologice interne, Metaminds și-a continuat consolidarea poziției pe piață în 2024, reușind să crească profitul net cu 6,3%, până la 7,86 milioane de lei, înregistrând o cifra de afaceri de 180,57 milioane de lei, astfel compania intră acum într-o nouă etapă de consolidare și expansiune.

România revine pe harta europeană a semiconductorilor prin Centrul de Competență RO-SMARTSYS în Sisteme Inteligente pentru Senzori și Robotică

România face un pas semnificativ și mult așteptat către consolidarea independenței tehnologice, prin lansarea proiectului RO-SMARTSYS – Centrul Român de Competență în Sisteme Inteligente pentru Senzori și Robotică. Proiectul este perfect aliniat cu obiectivele strategice ale Uniunii Europene: tranziția dublă – digitală și verde –, autonomia strategică în tehnologiile critice și crearea unei piețe interne solide pentru cipuri și sisteme inteligente.

Implementat sub egida European Chips Act și cofinanțat prin programul Digital Europe – CHIPS Joint Undertaking, alături de Autoritatea Națională pentru Cercetare, prin Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, RO-SMARTSYS are ca scop consolidarea capacităților României în domeniul semiconductorilor și integrarea activă în rețeaua europeană a centrelor de competență.

Proiectul este coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie – IMT București și se va derula în perioada 2025–2029. Obiectivul principal: crearea unui hub tehnologic de referință, care să faciliteze accesul la infrastructuri de ultimă generație disponibile în Europa, expertiză, programe de formare și sprijin pentru inovare și transfer tehnologic.

Parteneriatul de bază este format din IMT București și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, care contribuie cu infrastructuri de cercetare avansate și expertiză în robotică, micro-nanoelectronică, proiectare de sisteme și interfețe om-mașină. POLITEHNICA va avea un rol central în formarea profesională, oferind cursuri, traininguri și programe de mentorat în domenii tehnologice de vârf.

„Criza globală a semiconductorilor, amplificată de pandemia COVID-19, a evidențiat vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare, afectând inclusiv industrii strategice din România, cum este cea auto. În acest context, nevoia de reindustrializare tehnologică și relansare a capacităților naționale a devenit evidentă. RO-SMARTSYS va contribui la reducerea dependenței Europei de importurile de cipuri și la dezvoltarea unor produse, procese și servicii bazate pe tehnologii semiconductoare de ultimă generație,” a declarat Dr. Adrian Dinescu, Director General al IMT București.

Eyerim, unul dintre cei mai activi retaileri online de optică din Europa Centrală

Eyerim, retailer online de optică, a înregistrat vânzări de 4,3 milioane de euro în România în primul trimestru din 2025, în creștere cu 83% față de aceeași perioadă a anului trecut pe segmentul de optică și lentile. România devine astfel principala piață de creștere a companiei, urmată de Slovacia și Cehia. Pentru întreg anul, Eyerim estimează venituri de 21 milioane de euro în România, bazate pe performanțele solide din primele luni.

Fondată în 2015, Eyerim a vândut aproape 130.000 de perechi de ochelari de vedere și a ajuns la un portofoliu de aproape un milion de clienți în 14 piețe europene. De la înființare, Eyerim a atras peste 5,8 milioane euro în runde de investiții. „În acest an pregătim o nouă rundă, care va include atât o ieșire parțială a unor acționari, cât și capital nou pentru faza următoare de dezvoltare,” spune Yassaman Omidbakhsh.

Inițial, Eyerim a funcționat ca distribuitor de branduri internaționale precum Ray-Ban și Oakley. Ulterior, a lansat propriile colecții de rame, OiO și Kohe, care au performat bine, mai ales în showroom-uri, unde clienții pot compara produsele direct. Acestea au ajuns să reprezinte o cotă tot mai mare din vânzări. La început, compania a operat pe pierdere, mizând pe creștere rapidă și consolidarea poziției în piețele-cheie. Fondatorii au aplicat lecțiile învățate anterior în Asia, unde au contribuit la scalarea unor mari platforme de e-commerce.

După pandemie, Eyerim a trecut de la un model pur online la unul hibrid: a deschis două showroom-uri în Praga și Bratislava, a investit într-un laborator optic propriu și a dezvoltat tehnologie internă. „Această tranziție ne-a dus la prima perioadă de profitabilitate reală și a deschis calea spre creștere sustenabilă. Cei mai buni ani au fost 2023–2024, când au crescut 25–30% anual fără capital extern,” adaugă Omidbakhsh. Între 2022 și 2023, compania a crescut cu 24,3%, iar în 2024 cu 31,4%.

Echipa a crescut de la patru fondatori inițiali la aproape 60 de angajați, jumătate fiind femei, majoritatea în poziții de conducere.

Programul european de securitate al Microsoft: un pas important pentru reziliența cibernetică a Europei Centrale

Microsoft a lansat noul său program european de securitate, o inițiativă menită să consolideze apărarea digitală la nivelul întregului continent. Dan Gavojdea, Central Europe Sales Leader pentru Cyber Security la Microsoft România, împărtășește perspectiva sa asupra semnificației acestui program pentru regiune.

„În calitate de specialist în securitate cibernetică pentru Europa Centrală, consider programul european de securitate al Microsoft ca fiind un progres esențial în capacitatea noastră colectivă de a contracara amenințările cibernetice din ce în ce mai complexe”, a declarat Gavojdea. „Regiunea noastră a fost ținta frecventă a atacurilor cibernetice organizate de actori statali și a rețelelor de crimă organizată, iar această inițiativă răspunde direct nevoii urgente de a avea procese de apărare mai puternice, mai inteligente și mai colaborative.”

Programul, anunțat la Berlin de Brad Smith, Microsoft Vice Chair & President, propune trei piloni cheie:

  • Schimbul de informații între guvernele europene privind amenințările bazate pe inteligența artificială
  • Investiții pentru consolidarea capacității și rezilienței în domeniul securității cibernetice
  • Parteneriate extinse pentru a contracara infrastructura criminalității cibernetice

Programul este oferit gratuit tuturor celor 27 de state membre ale UE, precum și țărilor candidate la aderarea la UE, membrilor AELS, Regatului Unit, Monaco și Vaticanului. Acesta se bazează pe programul de securitate guvernamentală al Microsoft, existent de multă vreme, și introduce noi capacități, precum partajarea în timp real a informațiilor, blocarea atacurilor de tip ransomware și analiza bazată pe inteligență artificială a operațiunilor de influență străină.

Programul european de securitate include, de asemenea, parteneriate cu Europol, Institutul CyberPeace și Centrul de capacitate cibernetică din Balcanii de Vest, precum și investiții în cercetarea în domeniul securității IA și protecția software-ului open-source.

Tehnologia cloud reprezintă cea mai avansată și răspândită soluție emergentă în companiile din România

Autor: Ionuț Isac, Director, Cloud & Cybersecurity, EY România

Tehnologia cloud este din ce în ce mai adoptată și în România, iar dimensiunea companiei influențează semnificativ strategia de investiție în această tehnologie. Organizațiile mari, fiind mai expuse riscurilor cibernetice, sunt implicit mult mai motivate să implementeze soluții avansate de securitate digitală. Cloud computing-ul oferă astfel de soluții sofisticate de criptare, monitorizare și recuperare a datelor în caz de nevoie, contribuind la protejarea infrastructurii digitale și a informațiilor sensibile deținute de companii.

Conform studiului EY Investițiile în Tehnologii Emergente în România, 41,6% dintre respondenți au declarat că organizațiile pentru care lucrează au implementat integral tehnologia cloud. Acest lucru confirmă statutul acestei tehnologii ca fiind un element esențial al infrastructurii digitale. Tendința de migrare către cloud rămâne puternică, întrucât 31,5% dintre companiile respondenților se află în plin proces de adoptare. Acest lucru arată un interes ridicat pentru modernizarea proceselor interne cu ajutorul acestei tehnologii ce oferă soluții flexibile și scalabile.

La nivel european, tehnologia cloud a devenit o necesitate strategică pentru companii. Potrivit datelor Eurostat, în medie, 45,2% dintre companiile din Uniunea Europeană achiziționează servicii cloud, evidențiind adoptarea pe scară largă a acestei soluții digitale esențiale (Eurostat, 2023).

Aceeași sursă, Eurostat, arată că la nivelul Uniunii Europene, majoritatea companiilor achiziționează servicii cloud în principal pentru o gestionare mai eficientă a fișierelor și datelor, dar și pentru o îmbunătățire a securității. Cel mai solicitat serviciu de cloud la nivelul Uniunii Europene este cel de e-mail, cu un procent de 82,7%. Peste două treimi dintre companiile europene folosesc platformele cloud pentru stocarea fișierelor (68%), Office software (66%) și soluții de securitate (61%). Aceste date ne arată că în mediul de afaceri european, atenția este pe digitalizarea proceselor de bază, cu accent pus pe nevoia de acces rapid la informații, agilitate și securitate.

În România, conform studiului realizat de EY, principalele două motive care determină companiile să investească în tehnologia cloud sunt integrarea eficientă a sistemelor și accesul facil la date (78%), urmate de dorința de a consolida securitatea digitală (62%). Companiile din România înțeleg transformările prin care trece mediul de afaceri ca urmare a noilor evoluții tehnologice, astfel încât eficiența operațională și protecția digitală au devenit piloni esențiali ai competitivității în economia digitală. Accesul rapid la date și posibilitatea de recuperare a datelor pierdute duc la o creștere a productivității și securității. 

Securitatea digitală reprezintă o prioritate pentru majoritatea companiilor din România, însă importanța acesteia crește semnificativ, odată cu dimensiunea companiei. 70% din respondenții din studiul EY România angajați în companii mari, cu venituri de peste 50 de milioane euro, au declarat că principalul motiv pentru care companiile la care lucrează investesc în tehnologia cloud este securitatea. Prin comparație, 64% dintre companiile mijlocii și 54% dintre firmele mici implementează tehnologia cloud cu același scop.

Consumatorii români se confruntă cu tot mai multă incertitudine economică în 2025

Potrivit celui mai recent sondaj european realizat de Boston Consulting Group (BCG), consumatorii români se numără printre cei mai pesimiști din Europa – 71% exprimă o perspectivă negativă asupra climatului politic, iar 64% sunt îngrijorați de evoluția economiei. BCG a chestionat peste 16.000 de consumatori în aprilie, din nouă țări europene, inclusiv peste 1.800 de respondenți din România. 

Inflația rămâne principala îngrijorare pentru români (70%), urmată de prețurile la energie (66%) și tensiunile geopolitice (49%) – toate peste media europeană. Aceste temeri se reflectă în comportamentul de consum: aproape trei din patru români spun că au observat creșteri de prețuri în majoritatea categoriilor, mai ales la bunuri esențiale precum alimente și produse de curățenie. Cheltuielile pentru aceste categorii sunt în creștere – nu din cauza volumelor mai mari, ci ca efect al inflației. Astfel, 53% dintre români se așteaptă la creșteri suplimentare ale cheltuielilor în următoarele șase luni. 

În același timp, brandurile proprii și etichetele private întâmpină dificultăți în a câștiga încrederea consumatorilor români. O treime dintre respondenți declară că preferă în continuare produsele de brand, iar probabilitatea de a alege alternative private label este sub media europeană în majoritatea categoriilor. Comercianții se confruntă cu o provocare unică: să echilibreze strategiile promoționale cu percepția asupra brandului. Peste o treime dintre români consideră că produsele de brand oferă o calitate superioară față de mărcile proprii, în special în categoriile de alimente și îngrijire personală.

În timp ce multe țări europene accelerează trecerea către comerțul online, România rămâne în urmă – fiind cea mai slab digitalizată dintre țările analizate. Doar 8% dintre consumatorii români folosesc canalele online ca metodă principală de cumpărături, mult sub media europeană de 12% și mult în urma Regatului Unit (18%) sau Germaniei (15%). Diferențele sunt notabile între mediul urban și cel rural – în zonele rurale adoptarea este mai lentă, din motive demografice și din lipsa infrastructurii (ex. puține puncte de livrare, opțiuni reduse de curierat).

Consumatorii români devin tot mai atenți la sustenabilitate – 57% declară că iau în calcul impactul asupra mediului în deciziile de cumpărare, cu 13 puncte procentuale peste media europeană. Cu toate acestea, disponibilitatea de a plăti mai mult pentru produse sustenabile rămâne scăzută: doar 16% dintre respondenți sunt dispuși să achite un preț mai mare pentru opțiuni ecologice, în linie cu reticența europeană de a plăti un „cost verde”.

Consumatorul român evoluează. Brandurile care vor să aibă succes pe această piață trebuie să ofere mai mult decât prețuri competitive – trebuie să livreze valoare reală, să consolideze loialitatea față de brand și să răspundă preocupărilor etice și de mediu, fără a-i pierde pe consumatorii sensibili la preț.

Raportul intregral poate fi accesat la acest link.

Citeste si