Crowdfundingul în România - ne îndreptăm către un cadru legal complet

Mai multe despre lege și cum se va desfășura crowdfundingul în România aflăm de la Alexandra Manciulea și Anca Bădescu (asociate Filip & Company). 

La începutul lunii august 2022 a intrat în vigoare la nivel național legea care stabilește unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului european relevant, oferindu-i astfel crowdfundingului posibilitatea unei aplicări practice.

Asta s-a întâmplat după intrarea în vigoare a Regulamentului european relevant (respectiv Regulamentul (UE) 2020/1503 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1129 și a Directivei (UE) 2019/1937 („Regulamentul 1503/2020”)) în noiembrie anul trecut. 

Aceste măsuri fac tranziția către un cadru legal complet care permite desfășurarea activităților de finanțare participativă (crowdfunding) de către entități autorizate în România, proces care deschide noi oportunități atât din perspectiva accesului la surse de finanțare alternative celor tradiționale pentru întreprinderile mici și mijlocii, cât și din perspectiva oportunităților de afaceri pentru FinTech-urile care doresc să se autorizeze ca prestatori de servicii de finanțare participativă.

Crowdfundingul este un mijloc de obținere de finanțare prin intermediul unei platforme digitale care conectează potențiali investitori sau împrumutători cu mediul de afaceri care caută finanțare.

Principalii actori implicați sunt dezvoltatorul de proiect (care urmărește să obțină finanțare prin intermediul platformei de finanțare participativă), investitorul (care, prin intermediul unei platforme de finanțare participativă, acordă împrumuturi sau achiziționează valori mobiliare sau instrumente admise în scopul finanțării participative) și furnizorul de servicii de crowdfunding (care pune în legătură investitorii interesați să acorde finanțare cu dezvoltatorii de proiecte prin utilizarea unei platforme de finanțare participativă).

Astfel, finanțarea participativă poate lua forma creditării unui proiect sau pe cea a investiției în respectivul proiect, iar în ultimul caz părțile sociale ale unei societăți cu răspundere limitată pot fi utilizate ca instrumente admise în scopul finanțării participative în măsura în care nu sunt supuse unor restricții de natură să împiedice efectiv transferul lor.

Alexandra Manciulea și Anca Bădescu (asociate Filip & Company)

La nivelul Uniunii Europene, Regulamentul 1503/2020 stabilește reguli comune privind furnizarea de servicii de finanțare participativă, organizarea, autorizarea și supravegherea furnizorilor de servicii de finanțare participativă și privind cerințele de transparență și în legătură cu marketingul, aplicabile serviciilor de finanțare participativă.

Este important de menționat faptul că acesta are și anumite limite de aplicare. Spre exemplu, acesta nu se aplică serviciilor de finanțare participativă prestate dezvoltatorilor de proiecte care sunt consumatori și nici ofertelor de finanțare participativă cu o valoare mai mare de 5.000.000 EUR calculate pe o perioadă de 12 luni per dezvoltator de proiect.

La nivel național, recent intrată în vigoare Lege 244/2022 privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului 1503/2020 stabilește faptul că prerogativele cu privire la autorizarea și supravegherea furnizorilor de servicii de crowdfunding vor fi exercitate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, precum și faptul că furnizarea serviciilor de crowdfunding nu intră în categoria activităților de creditare reglementată de legislația specifică instituțiilor financiare nebancare, cu excepția situației în care sunt acordate de o instituție financiară nebancară.

Suplimentar, la nivelul legislației Uniunii Europene, remarcăm că în ultimele luni, au fost propuse sau adoptate diverse standarde tehnice de aplicare a Regulamentului 1503/2020, abordând aspecte precum standardele și procedurile de raportare a informațiilor privind proiectele finanțate prin intermediul platformelor de crowdfunding, cerințele, standardele și procedurile pentru tratarea reclamațiilor sau cerințele privind conflictele de interese aplicabile furnizorilor de servicii de finanțare participativă.

Potrivit Legii 244/2022, persoana juridică care intenționează să presteze servicii de crowdfunding trebuie să solicite autorizarea ca prestator de servicii de finanțare participativă („CSP”) la Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Procesul și cerințele de autorizare sunt reglementate de Regulamentul 1503/2020 într-o manieră detaliată, iar termenul prevăzut de legislație pentru obținerea autorizării este de 3 luni de la data primirii documentației complete care stă la baza cererii de autorizare.

Dintre informațiile care trebuie cuprinse în solicitarea de autorizare enumerăm programul de operațiuni care stabilește tipurile de servicii de crowdfunding pe care viitorul CSP intenționează să le ofere:

• descrierea aranjamentelor de guvernanță ale viitorului CSP și a mecanismelor de control intern pentru a asigura conformitatea cu Regulamentul 1503/2020;
• descrierea sistemelor, resurselor și procedurilor viitorului CSP pentru controlul și protejarea sistemelor de prelucrare a datelor;
• descrierea riscurilor operaționale ale potențialului CSP;
• descrierea garanțiilor prudențiale ale potențialului CSP și dovada că acesta îndeplinește garanțiile prudențiale;
• descrierea planului de continuitate a activității viitorului CSP.

Ulterior autorizării, CSP trebuie să respecte anumite cerințe organizaționale și operaționale riguroase, menite să protejeze participanții la aceste activități, în special investitorii.

Printre aceste cerințe se numără obligația de a nu accepta nicio remunerație pentru direcționarea comenzilor investitorilor către o anumită ofertă de finanțare participativă, un nivel minim al obligației de diligență cu privire la dezvoltatorii de proiecte, adoptarea unor proceduri eficace și transparente pentru tratarea promptă, corectă și consecventă a plângerilor primite de la clienți, precum și respectarea cerințelor privind conflictele de interese.

Indiferent că vorbim despre jucători din piața europeană sau despre companii locale, interesul acestora pentru prestarea sau accesarea serviciilor de finanțare participativă în România a crescut treptat pe fondul adoptării Regulamentului 1503/2020 și a legislației naționale aferente. Astfel, procesul legislativ este nu doar un pas firesc, dar și un factor care să susțină dezvoltarea pieței de crowdfunding în România.