Cum dorește Iulian Stanciu să investească 5 miliarde de euro în următorii ani: tehnologie, fonduri de capital de risc, energie, sănătate

start-up.ro a stat de vorbă cu Iulian Stanciu și Iulian Portasă despre teza de investiții, despre ce lipsește cu adevărat în economia românească și despre de ce un Excel cu 30 de tab-uri bate feeling-ul.

Pe Iulian Stanciu antreprenorii din România îl cunosc. A crescut eMAG la nivelul de lider regional, a fondat Network One Distribution, iar acum se concentrează pe investiții în economia românească. Acum doi ani i s-a alăturat Iulian Portasă, cu experiență în investiții și o carieră la KPMG România, Black Sea Fund, iar din iulie 2024 CEO al Inspire Asset Management.

Inspire este vehiculul de investiții al lui Iulian Stanciu. Momentan manageriază doar averea sa, prin investiții în companii private, fonduri de capital de risc din România, dar și alte asset-uri cum ar fi ETF-uri, hedge funds și titluri de stat.

Iulian Stanciu nu a intrat în investiții cu mentalitatea de a-și conserva capitalul. Teza de la care a pornit este una constructivă.

„Obiectivul este o diversificare a investițiilor în diverse tipuri de active, cu un focus, aș spune disproporționat pe România, pentru că noi vedem România mult mai bine de jos în sus decât se vede de multe ori de sus în jos. Credem că putem folosi cunoștințele acumulate alături de capital și tot network-ul pe care îl avem pentru a construi, poate 10 eMAG-uri în domenii diferite în 10 ani. Aceasta este teza noastră”, spune el. 

Iulian Stanciu îdescrie Inspire Asset Management ca pe un startup în zona capitalului de risc, care este ea însăși în formare.

Antreprenorul identifică lipsa capitalului de risc educat ca principală frână în dezvoltarea antreprenoriatului românesc.

„Capital există. Băncile au foarte mulți bani, există bani europeni, există fonduri de pensii. Doar că nu sunt neapărat direcționați către zona asta de risc. Nu finanțează brevete, idei, proprietate intelectuală, brand, dezvoltare internațională. Finanțează active fizice și favorizează de obicei companiile mari. Aici este o piață în formare”, spune el.

Răspunsul practic al Inspire a fost să intre în fonduri de venture capital regionale și locale care se duc către companii în diferite stadii de dezvoltare.

Astfel, Stanciu are participații în fondurile Morphosis Capital, BoldMind, Booster Capital, Integral Capital, Endeavor, V7 Capital, Growceanu, unde a investit inclusiv în platforma de crowdinvesting recent lansată.

De asemenea, Stanciu a menționat în cadrul discuției și că are deja un commitment, o decizie finală practic, de a investi în următorul fond Underline Ventures, lansat de către Bogdan Iordache. Underline Ventures se pregătește să lanseze al doilea său fond la începutul lui 2027.

Iulian Portasă a venit în Inspire Asset Management cu experiența sa structurală în investiții. Astfel, dacă anterior Iulian Stanciu a recunoscut că a făcut investiții și pe feeling, odată cu Iulian Portasă lucrurile au devenit mai clare și organizate.

Portasă spune că vehiculul de investiții e structurat în două teme clare,. Beta - adică expunerea la valuri sectoriale mari. De asemenea, zona de Alpha, unde caută activ parteneri care merg mai rapid decât sectorul.

„Avem și un co-investment model, pe cât posibil împreună cu fondurile în care suntem investiți, împreună cu alți parteneri, operatori care știu să facă business-ul, dar au nevoie de un capital flexibil pe termen lung, foarte lung. Noi suntem acolo ca să acelerăm”, explică Portașă.

De cealaltă parte a portofoliului stă zona de hedging: 11 hedge fonduri în prezent, cu planuri de a ajunge la 20, alături de ETF-uri și expunere pe piețe publice atât în România, cât și internațional.

Investițiile Inspire Asset Managemernt nu sunt doar în valuri tehnologice, ci în domenii cu potențial de creștere. De exemplu, Stanciu a investit în Foraj Sonde Videle, pentru a capitaliza pe trendul creșterii nevoie de energie, dar și pe energie geotermală.

Investitia în foraj a venit inițial ca o oportunitate adusă de Iulian Portașă și a necesitat o perioadă de educație intensă din partea ambilor.

„A fost o călătorie un pic mai cu efort de educație a noastră. Am stat mult timp, ne-am educat, ne-am documentat, am mers, am văzut, am pus mâna și ușor-ușor vedem o teză care acuma se vede în cifre”, spune Portașă.

Foraj Sonde Videle a crescut de la trei utilaje la aproximativ 15, are contracte internaționale deja active în Franța și Olanda și se extinde pe orizontală prin achiziții adiacente. Motivele pentru care Stanciu a crezut în sector sunt că România are o istorie în petrol și gaze, resurse naturale pentru geotermal, un context geopolitic care a ridicat brusc valoarea securității energetice și potențial de extindere internațională.

De asemenea, alte investiții directe ale Inspire Asset Management sunt și în clinica de fertilizare in vitro Embryos, dar și în Argenta, o companie de construcții metalice din Năvodari.

Iulian Stanciu descrie tehnologia ca pe al doilea mare val în care Inspire pariază. El o înțelege dincolo de software sau AI.

„AI-ul este o revoluție masivă, poate mai mare și mai importantă decât roata, pe care va trebui să o mânuim cu grijă și care va fi adoptată și la nivelul persoanelor, și la nivelul companiilor, și la nivelul statului. Și mai jos, de asta este și nevoia de energie, pentru că avem nevoie de diverse tipuri de energie pentru asta”, spune el.

Al treilea sector menționat este sănătatea, unde Stanciu vede un gap structural între ce poate oferi statul și ce cer oamenii, mai ales în contextul trendului de longevitate, wellness și medicină preventivă.

Inspire a investit până acum puțin peste 100 de milioane de euro în România. Ținta pe doi-trei ani este de un miliard, iar pe zece ani de cinci miliarde.

Compania nu este încă deschisă către investitori externi, dar Stanciu lasă ușa deschisă.

„Deocamdată avem noi suficient capital. În plus, în momentul în care începi să lucrezii cu banii altora, ar trebui să treci prin foarte multe lucruri din zona de reglementare, ceea ce îți creează poate o lentoare în a lua anumite decizii. Deocamdată preferăm să ne mișcăm foarte, foarte repede. La un moment dat poate să ne deschidem”, spune Stanciu.

Modelul la care se uită pe termen lung este cel de tip Berkshire Hathaway: o companie privată de investiții cu un portofoliu diversificat, capabilă să atragă în timp și co-investitori prin vehiculele individuale.

Iulian Stanciu recunoaște deschis că a făcut investiții în trecut în bază de feeling și că în colaborarea cu Iulian Portașă și-a schimbat abordarea.

„Când a venit Iulian cu Excel-uri cu 30 de tab-uri, am început să spun că e mult mai multă știință aici decât feeling-ul pe care îl am eu. Este nevoie să te uiți foarte structurat. Când analizăm o investiție într-un fond, Iulian vine cu un set de vreo 150 de întrebări. Toată profunzimea în care analizezi o investiție te ajută să o înțelegi și să știi unde are nevoie de ajutor în viitor”, spune Stanciu.

Iulian Portașă descrie și ce a învățat el din această colaborare: gândirea antreprenorială și capacitatea de a vedea tangibilitatea cifrelor în spatele operațiunilor reale, nu doar în Excel.

Iulian Stanciu răspunde direct la întrebarea despre cum vede România în contextul economic dificil din 2026.

„De jos în sus, arată mai bine decât de sus în jos. Avem o energie bună în zona de dezvoltare de business, oamenii doresc să facă mai mult, cred că dezvoltarea ține de propria muncă și de învățare. Avem multe zone de recuperat, dar vedem lucruri care se pot face”, spune el.

Argumentul pe care îl construiește este unul economic, nu motivațional. Deficitul comercial al României se poate rezolva nu prin tăieri, ci prin creșterea producției cu valoare adăugată locală. El dă exemplul industriei de panificație, unde în loc să exportăm grâu și să importăm pâine, am putea construi capacități de procesare care să țină valoarea în țară.

„Noi vedem posibilitatea de a construi mai mare decât nevoia de a tăia și de a ajusta. Acele 10 sau poate 100 de eMAG-uri se pot face plecând de la câteva ingrediente: talent, inițiativă antreprenorială, capital de risc, capital bancar și know-how. Puse corect cap la cap, coapte bine, pot produce lucruri în care să ne specializăm”, adaugă Stanciu.