Cum se finanțează presa independentă | Dragoș Stanca: 95% dintre informațiile online sunt gândite să atragă clickuri și afișări

Cum se finanțează presa independentă este o inițiativă lansată de start-up.ro în 2025 pentru a discuta despre cum se finanțează un domeniu esențial pentru societate. De multe ori, am realizat că deși jurnalismul explică multe despre lume, nu explică destule despre sine. Astfel, publicații independente, esențiale pentru democrație, sunt subfinanțate.

Găsești toate materialele din această serie aici, în acest link.

Am discutat cu publicații precum PressOne, Snoop.ro, Info Sud-Est, Recorder sau Context.ro. Și am așteptat cinci luni pentru a publica acest interviu deoarece mai întâi am dorit să aflăm de la fondatorii site-urilor care sunt provocările lor.

Dragoș Stanca este antreprenor tech. A fondat UPGRADE 100, inițial ca un eveniment dedicat new media, apoi ca un proiect hibrid de transfromare digitală. De asemenea, anterior a fost acționar al agenției media Thinkdigital și este președintele BRAT, principala organizație de coordonare a media în România. De doi ani a pornit Ethical Media Alliance, cu scopul de a ajuta publicațiile independente din România să se finanțeze.

"Ethical Media Alliance este un soi de regie de vânzări non-profit. Vrem să ajutăm startup-urile jurnalistice pentru că ne-am dat seama că facem foarte multe pentru site-urile mainstream, pentru produse comerciale, iar proiectul a pornit dintr-o frustrare personală a mea și a echipei. Vedem mulți bani care merg spre instituții de presă care nu prea mai fac presă, ci foarte mult clickbait în ceea ce se numește algorithmic media", spune Dragoș Stanca.

Astfel, Ethical Media Alliance încearcă să caute finanțare pentru publicațiile care de obicei nu sunt finanțabile de către entități comerciale, cum ar fi cele de investigații sau de jurnalism în interesul public.

E o căutare constantă, pentru că pe de o parte există media algoritmică, ce depinde de traficul constant direct sau din motoarele de căutare, care, după cum spune Stanca, uneori folosește clickbait, și pe cealaltă parte media de interes public.

Clickbait-ul poate fi descris drept tipul acela de știri și articole care nu sunt neapărat mincinoase, dar au o construcție care să nu dezvăluie totul din titlu sau care să inducă cititorul într-o stare de vreau să aflu, să citesc mai mult. de cele mai multe ori, cititorii află că ”acel caz șocant” nici măcar nu are legătură cu țara lui sau cu anul în care trăim. sau că, de fapt, nu e nimic șocant la acel articol.

Ethical Media Alliance încearcă să corecteze câteva erori ale evoluției jurnalismului în România. "Așteptăm de la inițiative personale aproape, private, să apere totul fără să facem ceva neapărat în acest sens. În societate avem un singur exemplu de succes comercial, Recorder. Celelalte redacții nu se lăfăie în bani", spune antreprenorul.

Dragoș Stanca explică faptul că inițiativa aduce oamenii de bună credință din zona comercială și din zona asociațiilor profesionale și de business alături de proiecte jurnalistice care fac conținut cu gândul la cititor.

"Primul an pentru noi la Ethical Media Alliance a fost unul de căutări și de găsire a unui model de operare. Al doilea dă semne că s-ar contura o structură care să asigure finanțare, nu atât de generoasă pe cât ne-am dori noi, dar care poate să facă diferența între a exista sau nu pentru un anumit proiect sau startup de dimensiuni mici", spune Dragoș Stanca.

Ce vrea să aducă Stanca? O parte din cunoștințele sale. A lucrat și în media "la patron", a coordonat și o rețea de programmatic advertising, Project Agora, dar și agenția media Thinkdigital. Deci o parte din modalitățile de lucru ale media tradiționale, aplicate însă către media indedependente.

"Aceste proiecte sunt pornite de jurnaliști, nu de oameni de business. Deranjează zona politică, deranjează anumite instituții, deși fac un serviciu public esențial. Am văzut cum în context electoral și nu numai, informațiile și investigațiile au venit cu precădere de la instituții independente, nu de la media tradițională, care și-a mai pierdut din instincte", spune Stanca.

Conform fondatorului Ethical Media Alliance, totalitatea banilor investiți în publicitate sunt sub 800 de milioane de euro în România. Peste jumătate se duc către televiziuni, iar 283 de milioane de euro se duc către marile platforme internaționale, Google Search, Google Display, Social Media, YouTube.

Sub 10 milioane de euro din această sumă sunt alocați zonei de publicitate în jurnalism, spune Stanca. Acestea sunt datele din mediul privat, la care se adaugă și veniturile acordate radioului și televiziunii publice, dar și banii veniți din finanțarea partidelor.

Dacă excludem televiziunile, mai ales cele apropiate de partide, site-urile de clickbait, investițiile în publicitate direct în social media, balanța comercială nu mai arată așa bine pentru media.

Datele prezentate de Dragoș Stanca în discuție arată că în 2024 Ethical Media Alliance a trimis 75.000 de euro către 20 de proiecte jurnalistice, iar în 2025 obiectivul este de a trece de peste 300.000 de euro în 25-26 de proiecte jurnalistice.

Acum câteva luni, Dragoș Stanca a citat replica unui director de marketing dintr-o mare companie din România. Replică pe care a primit-o chiar el. "Scopul meu este să vând, nu să salvez presa din România".

Așadar, de ce i-ar păsa unei companii mari de presa independentă din România. Dragoș Stanca dădea încă din martie 2025 exemplul pe care l-am văzut în societate în ultimul an: conspirații, creșterea extremismului, campanii de dezinformare.

"Lipsa unui suport pentru presa de calitate duce la ridicarea unor lideri populiști care vin să ne spună să închidem lanțurile de supermarketuri, să naționalizăm băncile. Dacă noi convenim că vrem să existe în continuare democrație și piață liberă, toată piața trebuie să înțeleagă că e nevoie de un pic mai mult efort", explică Stanca.

Și continuă prin a transmite un mesaj. "Dacă oamenii aceștia, jurnaliștii onești, nu vor mai exista și vom rămâne cu pleiada de servicii secrete, partide politice și corporații - nederanjate de acești enervanți jurnaliști - nu va fi bine”, spune Dragoș Stanca.

Simplu spus, media pentru algoritm este una optimizată pentru traficul online. Aproape ca un magazin online, caută să fie cât mai bine optimizată pentru motoarele de căutare, dar și pentru atenția cititorului pe care îl găsește de cele mai multe ori în social media. Acest lucru duce la anumite aspecte neplăcute, cum ar fi clickbait-ul și abandonarea interesului public în dauna articolelor care sunt cele mai generoase ca număr de cititori. Pentru că un număr mare de cititori aduce și venituri din publicitate mai mari, normal.

"În mod tradițional veniturile erau un mix între cele directe de la cititori și publicitate. Odată cu apariția digitalizării conținutului media a apărut un model nou de afaceri care se bazează exclusiv pe publicitate", spune Dragoș Stanca.

Din păcate, menționează Dragoș, publicitatea de acest fel este tranzacționată pe criterii cantitative, nu calitative. Așa că el spune că uneori s-a inventat un nou tip de antreprenoriat.

"Vedem acest nou tip de antreprenoriat al haosului. Producerea de panică și informații care să atragă audiențe foarte mari pentru a atrage și publicitate cât mai multă. Asta se vede și în televiziune unde nu mai contează dacă este real sau nu ce se spune, important e ca oamenii să se agite și să stea în fiecare zi acolo. Se întâmplă și pe internet", spune Stanca.

El consideră că în toată această nebunie, după cum o numește chiar el, "informația cu valoare educațională nu mai contează”.

Conform datelor unui studiu BRAT, doar 5% din informațiile care sunt rulate în spațiul digitgal sunt informații de interes public. "Restul sunt informații gândite pentru a atrage clickuri și afișări".

Din păcate, spune el, cele mai ieftine și eficiente modele de business sunt cele iresponsabile. "Eu nu văd un viitor prea optimist pentru sănătatea noastră mintală și economică dacă vom continua doar pe clickuri și afișări", spune Stanca.

Nu, nu e despre a te vinde pe tine și conștiința ta. Ci a vinde din punct de vedere al explicării aspectelor meseriei către public. Publicul ce consumă jurnalism știe prea puțin despre cât de importantă este munca aceasta și cât de greu se finanțează.

"Am explicat foarte prost cu ce se ocupă de fapt jurnalismul. Modelul de afaceri se bazează pe monetizarea atenției și calității cititorilor. Acea atenție e interesantă pentru producătorii de bunuri și servicii care cumpără publicitate", spune Stanca.

Astfel, ca model de business, pe lângă publicitate, publicațiile media pot să organizeze și evenimente (n.r. - exemplul start-up.ro se bazează pe un mix de publicitate prin asociere de brand cu proiecte editoriale și evenimente, fără a se baza pe bannere tradiționale), linkuri sponsorizate.

Dar pentru că modelul de business se bazează pe atenție, în multe cazuri, spune Stanca "eficiența și binele nu se suprapun tot timpul".

Dragoș consideră că, treptat, publicațiile trebuie să își optimizeze modelele de business și să treacă de la donație înspre modele de abonament, valoare adăugată, newsletter.

"Cu cât ai mai multă informație pe piață, cu atât adevărul se duce mai spre fundul tulbure al borcanului, nu iese la suprafață, nu mai are loc să respire", explică Stanca riscul jurnalismului algoritmizat care aduce și mai multă gălăgie la suprafață.

Prima faza este cea a crowdfunding-ului, a finanțării prin donații, dar și aceasta vine cu riscuri. Dragoș dă exemplul de acum câțiva ani de la Rise Project care și-a pierdut mare parte din donatori doar pentru că aceștia nu au fost de acord cu un articol publicat de către proiectul jurnalistului (n.r. - articolul acesta despre Dan Barna, pe atunci președintele USR).

Cel care vă scrie acest articol are 36 de ani. Am trecut și prin epoca ziarelor printate, cumpărate de oameni, dar deja prinsesem la 21 de ani faza tulbure a presei. Ziarele aveau tiraje în scădere, se vindeau mai mult dacă aveai și colecții de cărți, iar la trecerea înspre online, accesul a devenit gratuit, dar cu publicitate.

Am vrut să aflu de la Dragoș Stanca, un om care a prins mai mult din evoluția jurnalismului din România, de ce s-a ajuns ca media să fie considerată un dat gratuit. De ce nu s-a putut altfel? El menționează un cumul de factori.

"În România apariția marilor platforme de social media s-a suprapus cu un context neplăcut, criza financiară din 2008-2009. În timp ce presa trecea prin criza financiară au apărut noile modele de business de algoritmizare a conținutului media, publicitatea programatică", spune Stanca.

Astfel, după prăbușirea rețelelor de distribuție ale presei scrise (n.r. - orașe mici din provincie au rămas fără acces la presă, iar publicațiile au redus tirajele), nu au fost bani pentru research, development și investiții în tehnologie pentru noua realitate digitală.

„Toate veniturile au fost măturate, iar aceste trenuri de mare viteză, marile rețele, deja veneau spre noi. O întreagă industrie a fost prinsă pe picior greșit, iar apoi s-a întâmplat și fenomenul mogulizării și a orientării spre surse nelegitime de venit", explică Stanca.

Din punctul de vedere al fondatorului Ethical Media Alliance, suntem într-o nouă etapă de acest fel, mai ales odată cu transformarea adusă de inteligența artificială. Cu toate acestea, crede el, ar putea exista un avantaj în avalanșa AI.

"Modelele din media se bazează pe cantitate. AI-ul e diferit. Cu cât răspunde mai scurt, mai eficient, mai corect, e mai bun. Așadar, modelele bazate pe cantitate ar putea fi afectate definitiv", încheie Dragoș Stanca.