Cum se transformă agricultura prin tehnologie? Afaceri cu AI

După ce am învățat să creăm mâncare pentru miliarde de oameni, va trebui să ne reinventăm. Să luăm tehnologia pe care am fost capabili să o creăm și să creștem productivitatea culturilor, să facem agricultură mai sănătoasă, să renunțăm la obiceiurile vechi. De asta astăzi deschizi Google Weather să vezi cum va fi vremea, nu ridici degetul în aer să vezi direcția vântului. 

Principalele trenduri din industria agricolă menționate în raportul Romanian AgriFood Tech Startups din 2023 includ folosirea dispozitivelor conectate la internet în agricultură, agricultura de precizie, biotehnologia, nutriția, wellbeing-ul. Cu ajutorul tehnologiei agricultura poate fi mai productivă și mai sănătoasă. Și tehnologia ne va ajuta, de asemenea, să hrănim toată planeta.

Valoarea inteligenței artificiale în agricultură va ajunge la 4,7 miliarde de dolari în 2028, de la 1,7 miliarde de dolari anul trecut. Asta înseamnă că din ce în ce mai multe firme vor investi în astfel de tehnologii.

Bolile plantelor distrug peste 40% din producția anuală agricolă, adică 70 de miliarde de dolari în pierderi.

Schimbările climatice aduc de la sine scăderea calității solului și nevoia de irigare. Degradarea solului afectează 33% din suprafața Pământului, iar agricultura folosește 70% din resursele de apă ale planetei, iar 60% din aceasta se pierde în sisteme de irigații proaste.

Apoi mai sunt buruienile, ca în toate lucrurile vieții. Sunt 1.800 de specii de buruieni și acestea scad producția de plante folositoare cu 31,5%, adică pierderi de 32 de miliarde de dolari.

Pentru acestea am găsit soluții temporare de-a lungul istoriei, acum e momentul să folosim tehnologia. Pentru că 2,3 miliarde de oameni sunt sub risc de nesiguranță legată de mâncare. 

Ce vei auzi aici nu sunt exemple exhaustive. Nu-ți facem lucrarea de doctorat în inteligență artificială în agricultură. Dar te ajutăm să treci peste preconcepții. Probabil că dacă ai ajuns aici ești tânăr. Dar ai vrea să-ți ajuți părinții și bunicii să facă mai mult din culturile lor. Și nu trebuie să te temi de inteligența artificială. În cazul acesta nu va înlocui oamenii.

Da, vom avea probabil utilaje agricole autonome cât de curând pe scară largă, avem silozuri automatizate. Dar poate că inteligența artificială și tehnologia va înlocui meseriile foarte grele. Sparanghelul se recoltează foarte greu și foarte manual. Producem doar cât să trăim de multe ori.

Trapview din Slovenia este o capcană de insecte cu inteligență artificială. Da, nu mai dai cu stropinelul după gândacul de Colorado. Dispozitivul îl pui pe câmp, atrage insectele dănătoare și le și identifică. Cu ajutorul dispozitivului știu dacă populația dăunătoare e în creștere și poți interveni. Conform datelor, fermierii au avut cu 5% recolte mai bune și au reușit să salveze recolte de 118 milioane de euro doar într-un. Simplu, nu?

CropX e o soluție care ia datele de la senzori pe care-i pui pe câmp, de la date din sateliți și spune cu precizie ce fel de sol ai, dacă va fi productiv, dacă trebuie să intervii. Astfel, tehnologia îți spune diversitatea biologică a solului, dacă este cu risc de deteriorare, iar rezultatele există. Fermierii care folosesc soluția au folosit cu 57% mai puțină apă pentru că au putut interveni la timp și cu 15% mai puțin fertilizant. E ca la bolile oamenilor. Dacă intervii rapid e mai bine.

Una dintre problemele pe care le avem e că nu înțelegem bine suprafețele agricole. Până și la sat hotarele parcelelor sunt un mister știut doar de înțelepții satului. Dar acest lucru afectează performanța și lasă loc de multe întrebări.

Un exemplu de cum se folosește inteligența artificială am descoperit în India, acolo unde două echipe de la Google, AnthroKrishi și Google Partner Innovation, folosesc unelte AI pentru a crește sustenabilitatea agriculturii. Echipele folosesc imagini din satelit și machine learning pentru a trasa granițe între terenuri și culturi, pentru a înțelege ce se cultivă, pe ce suprafețe, iar odată ce au aceste date, se pot folosi datele pentru a construi sisteme de irigație, dar și pentru a optimiza culturile. Pentru că ce face vecinul tău de tarla s-ar putea să te afecteze pe tine. Ca atunci când pui o banană lângă un avocado pentru că se coace ultimul mai ușor. Pe lângă cele spuse anterior, echipele acestea pot oferi datele fermierilor pentru a analiza tipul de plante cultivate, dimensiunea parcelei, dar și distanța față de apă. De asemenea, datele din satelit arată și data ultimei cultivări. Acest lucru înseamnă că se pot face predicții în privința nevoi de apă în viitor, dar și dacă o parcelă prost cultivată le afectează și pe celelalte.

Un alt exemplu fain pe care l-am găsit e o aplicație tot din India, Wadhwani AI, finanțată de Google.org, care permite fermierilor să analizeze potențiale boli ale plantelor doar cu ajutorul telefonului lor mobil. După ce programul pilot a arătat că profiturile au crescut cu 20%, iar folosirea pesticidelor a scăzut cu 25%, Ministerul Agriculturii din India a decis să susțină folosirea tehnologiei pentru extinderea și spre alte culturi, cum ar fi cele de orez, porumb sau grâu. AI nu ne ia joburile, AI s-ar putea să ne dea de mâncare. La propriu.

Te întrebi ce treabă are India cu România? E una dintre cele mai mari țări din lume, cu o populație în creștere și care este afectată de schimbările climatice. Așa că ce se întâmplă acolo, se va întâmpla probabil și la noi. Iar nu mai departe de iulie anul acesta Google a introdus Agricultural Landscape Understanding la nivelul întregii țări pentru a face ceea ce spuneam mai devreme.

Agricloud e o firmă care folosește niște aparate fizice cu senzori și inteligența artificială și analizează imaginile culturilor. Fie că sunt luate cu o dronă, fotografii, din satelit, dar și orice alte informații. Apoi toate aceste date sunt băgate într-o platformă care analizează cât de bine stau acele culturi, dacă există risc de boală, dacă nu cresc așa cum trebuie. Termenul de specialitate este agricultură de precizie și nu trebuie făcută doar pentru companii foarte mari, ci și pentru asociații de fermieri locali care se grupează.

Îți mai dau un exemplu românesc, Chromosome Dynamics. Ei au un produs numit Spell Box pe care-l montezi în ferma ta. Introduci și scanezi plante sau roade care par bolnave și primești un raport complet pentru problemele identificate. Acesta nu vine să înlocuiască experiența ta în agricultură, ci să te ajute foarte rapid să iei măsuri.

Și acestea sunt doar două de la noi. Am două soluții pentru voi, dacă sunteți agricultori sau aveți prieteni. Ori cauți pe Google diferite soluții tehnologice pentru problemele pe care le aveți. De asemenea, vino la evenimente unde sunt startup-uri tehnologice, s-ar putea să descoperi cu surpriză lucruri care să te ajute în activitatea ta. Pentru că agricultura e și despre tehnologie.