De ce să investești în tine când apare o criză

Radu Atanasiu predă Thinking and Deciding in Business la Maastricht School of Management Romania. În perioada aceasta se fac înscrieri la programele MSM, pentru cele de Executive MBA și Master in Management până pe 30 iunie fiind și Early Bird pentru cei care vor să se educe. 

• Executive MBA: durează doi ani și se realizează part time, se adresează managerilor cu minimum cinci ani de experiență și minimum șapte ani de experiență de muncă sau antreprenorilor.
• Master in Management: are o durată de un an și se adresează studenților de Master și young professionals care vor educație în domeniul managementului.
• Fast Track Management Program durează patru luni și e adresat tot antreprenorilor și managerilor, dar funcționează ca un mini MBA în care să te educi foarte rapid.

Un proiect nou, cu o echipă proaspătă, într-un context advers şi plin de incertitudine antrenează spiritul managerial mai bine decât orice fel de educaţie de business. Câştigul cognitiv este garantat. Câştigul financiar nu neapărat, pentru că cel mai scump este să înveţi din propriile greşeli. Dar norocul îi favorizează pe cei îndrăzeţi, iar în situaţia actuală, cu mulţi actori din piaţă în expectativă, cred că dinamismul este un avantaj competitiv crucial.

O să mă întorc la discuţia despre un MBA în 2020, nu e de fapt o idee deloc rea, eu l-am făcut pe al meu în timpul ultimei crize mari (2009-2010) şi cred că, pentru cine poate, un MBA făcut anul ăsta în paralel cu un business sau cu o carieră dinamică înseamnă acumulare de experienţă la pătrat.

Dar, dacă ne întoarcem la ipoteticul proiect de business lansat acum (evident, valabil şi pentru proiecte în derulare), care ar fi nişte principii de urmat? O să descriu două: dinamism, dar bazat pe un pic de reflecţie, şi practicarea, în şedinţele strategice, a cel puţin cinci minute de focus pe creştere.

1. Dinamism, dar cu un pic de analiză. Mulţi manageri au tendinţa de a găsi o soluţie şi de a o implementa la cinci secunde după ce ai început să le descrii problema, fără pic de reflecţie. Intuiţia bazată pe experienţă, care este sursa deciziilor bune luate rapid, funcţionează cu ceea ce cercetătorul german Gerd Gigerenzer numeşte ecological fitness, adică doar într-un mediu similar cu cele întâlnite înainte.

Ori peisajul de business tocmai s-a schimbat radical peste noapte, aşa că ceea ce ar fi putut funcţiona ieri s-ar putea să fie total nepotrivit astăzi. Şi totuşi, care este echilibrul bun între dinamism şi reflecţie? Cheia este să testezi ieftin şi rapid, dacă se poate din mers, presupunerile pe care se bazează planul de business. Iar, chiar înainte de a demara, când planul este bine pus la punct, este foarte oportună o şedinţă de analiză pre-mortem, o tehnică imaginată de Gary Klein despre care am mai scris şi pe care am aplicat-o cu wow! în diverse organizaţii.

Un alt truc al dinamismului bine temperat, pe care l-am furat de la Jeff Bezos, este să împarţi deciziile în reversibile şi ireversibile, iar pe cele reversibile să le iei ultra-rapid, stând totuşi cu ochii pe rezultat, pentru a putea oricând modifica cursul.

2. Cinci minute de megalomanie. Când planurile de business făcute anul trecut nu mai folosesc la nimic, tendinţa naturală este să salvezi ce este de salvat, să tai costuri şi să stingi incendii, în speranţa de te apropia măcar de targetul prestabilit. Am o veste proastă.

Targetul setat în decembrie 2019 este de neatins. Lucrurile pot merge ori mai prost (mai ales pentru cei concentraţi exclusiv pe stins incendii), ori mai bine. Cum? În primul rând acceptând că se poate.

Regulatory focus theory, descrisă de E. T. Higgins, împarte felul cum ne uităm la ce avem de făcut în prevention focus, un fel defensiv şi reactiv („trebuie să facem, că dacă nu...”) şi promotion focus, constructiv („vreau să facem...”).

Contextul actual cere, evident, o grămadă de focus preventiv. Dar nu trebuie să fie exclusiv focus preventiv. În orice şedinţă de strategie, acordaţi, cu curaj, un pic de timp subiectului „cum creştem accelerat anul ăsta?”.

Pentru unele sectoare pare science fiction, dar dacă nu îndrăznim, nici nu o să găsim căi. Şi căi există, oricând. Poate că un fel de a ajunge la ele este să ne urcăm două sau trei trepte mai sus pe scara strategică, pentru o privire mai de perspectivă. De exemplu, în loc să ne definim obiectul de activitate „turism”, să spunem că de fapt suntem pe piaţa de „experienţe” şi să vedem ce putem adapta din ceea ce făceam bine până în februarie pentru a creşte în contextul actual. Un alt fel ar fi, pe dos, să ne concentrăm pe un singur lucru pe care îl făceam excelent şi să vedem cum îl putem exploata altfel.

Aveam un restaurant italian de succes şi, pentru că nu are terasă, stă închis de trei luni? Poate pot să vând online sosul secret de bolognese sau, dacă îi fermecam pe copii când le arătam cum se învârte aluatul, poate pot să fac cursuri online de făcut pizza.

Cert e că, fără un pic de atenţie acordată subiectului „creştere”, drumul nu poate merge decât în jos. Anul ăsta trendul staţionar s-a desfiinţat.

Un avantaj major al celor cinci minute (evident, cu cât mai multe, cu atât mai bine) de promotion focus este impactul asupra echipei. În momentul în care oamenii de lângă tine simt că există un plan de creştere, de construit ceva împreună, energia lor va fi mult mai mare şi mai bine direcţionată.

Spuneam la început că un MBA în 2020 este de fapt o idee bună, mai ales dacă ne vedem şi de business, pentru a nu rata rollercoaster-ul strategic în desfăşurare. Programul de Executive MBA de la Maastricht School of Management Romania a început deja înscrierile pentru a 11-a cohortă (de fapt a 17-a, dacă numărăm şi strămoşul CEU) şi cred că reuşim binişor să antrenăm prevention focus (prin împărtăşirea de lessons-learned de la profesori şi colegi, prin metode de identificare şi testare a ipotezelor de business, prin practică cu exceluri, numere şi date de diverse feluri sau prin cursuri de strategie adecvate momentului, predate de oameni activi în business).

Dar cel mai bine ne iese antrenarea promotion focus, prin înţelegerea mecanismelor psihologice şi culturale care ne mână şi ne motivează pe noi, pe colegii noştri şi pe clienţii noştri, prin cursul de antreprenoriat care se termină cu o sesiune de pitching la Praga, în faţa unui panel de investitori sau prin cursul de Leading with a Story în care exersezi cum îţi poţi conduce echipa cu o poveste comună.

Contextul actual este perfect mai ales pentru a avea promotion focus pe sine, pentru a ne creşte pe noi înşine. Facem asta cu succes la MSM de ani buni cu, deja, sute de manageri care au absolvit cursul de Executive MBA sau cursul mai scurt, Fast Track Management Program.

Şi pentru că oamenii au nevoie de instincte bune cât mai devreme, am lansat anul trecut un Master in Management cu multiple internshipuri în organizaţii din România şi Olanda, program care se adresează oricărui proaspăt absolvent de universitate, indiferent de profil, care îşi doreşte o carieră în business.

Radu Atanasiu predă Thinking and Deciding in Business la Maastricht School of Management Romania