Din Timișoara în Tokio: Andrada Muntean construiește din Elveția un startup deep-tech și caută parteneriate în Japonia | Români din lume

Drumul Andradei a început în România, unde a studiat electronică la Politehnica din Timișoara. Dorința de a aprofunda microelectronica a dus-o însă în afara țării, într-un moment în care nu găsea în România specializarea potrivită.

„Am plecat din România după ce mi-am terminat licența la Politehnica Timișoara. Am aplicat la Delft University of Technology în Olanda pentru master și am fost acceptată. După aceea, profesorul cu care mi-am făcut lucrarea de masterat și-a mutat laboratorul în Elveția și mi-a oferit posibilitatea de a face un doctorat acolo. Și așa am ajuns în Elveția, unde mi-am terminat doctoratul în microelectronică la EPFL”, a spus Andrada Muntean, fondator și CEO al NovoViz în cadrul podcastului Români din lume.

Adaptarea nu a fost lipsită de provocări, mai ales la prima mutare, din România în Olanda. Schimbarea sistemului de educație, ritmul intens și diferențele culturale au fost primele obstacole reale.

„În Olanda am avut patru quartere în loc de două semestre și dădeam peste 20 de examene pe an. A trebuit să mă adaptez și la stilul de lucru, și la clima diferită, și la faptul că oamenii sunt mai direcți. A fost o schimbare completă.”

Experiența din Olanda a fost definitorie pentru cariera ei, mai ales pentru că acolo a construit primul circuit integrat.

„În Olanda mi-am dezvoltat primul cip, primul circuit. L-am făcut ca parte a lucrării de master și asta o să rămână cu mine tot timpul. Mi-a plăcut foarte mult faptul că puteam să pun în practică ce învățam, să lucrez în laboratoare și să am acces la toate instrumentele de care aveam nevoie.”

Mutarea în Elveția a venit mai natural, atât din punct de vedere profesional, cât și personal. A găsit un mediu mai stabil, dar și o comunitate internațională în care s-a integrat ușor.

„În laboratorul meu nu aveam aproape deloc elvețieni. Eram oameni veniți din toate colțurile lumii. A fost un mediu foarte internațional și cred că asta m-a ajutat foarte mult.”

Ideea startup-ului NovoViz a apărut într-un context informal, în timpul unei excursii în Europa, alături de cofondatorii săi.

„Țin minte și acum că eram în Salzburg, mâncam fried chicken și discutam despre tehnologie, despre ce lipsește în piață. Sam lucrase la NASA, noi lucram în laborator cu companii mari și vedeam ce nevoi există. Și ne-am întrebat: ce-ar fi să construim noi o companie?”, a povestit Andrada.

Din acel moment, lucrurile au evoluat treptat. La început, echipa a lucrat în paralel cu doctoratul, construind elementele de bază ale companiei.

„Am început cu lucruri simple: logo, culori, website, infrastructură. Făceam câte puțin, în funcție de timpul pe care îl aveam. Compania a fost înregistrată oficial în 2024.”

NovoViz dezvoltă senzori de imagine avansați, utilizați în aplicații variate, de la camere industriale până la sateliți sau sisteme de apărare.

„Facem design-ul senzorilor de imagine - practic cipuri. Pot fi folosiți în telefoane, în robotică, pe drone, în defence sau în spațiu. Ce facem noi diferit este că putem capta imagini chiar și în condiții de lumină foarte scăzută sau atunci când obiectele se mișcă extrem de rapid.”

Mai mult decât imagine, tehnologia dezvoltată de echipa NovoViz permite extragerea de informații complexe din lumină.

„Nu ne rezumăm doar la imagine. Lumina furnizează informație, deci putem măsura distanțe, detecta obiecte, analiza mișcarea. Sunt aplicații mult mai complexe decât o simplă fotografie.”

Astăzi, Andrada își împarte timpul între Elveția și Japonia, unde compania vizează parteneriate strategice cu jucători mari din industrie.

„Japonia este în top în industria de semiconductoare, mai ales pe senzori de imagine. Aici sunt companii precum Sony sau Canon, cu propriile fabrici. Pentru noi, este o piață strategică și de aceea sunt prezentă fizic aici.”

NovoViz are deja distribuitori pe piața japoneză și clienți din mai multe industrii, inclusiv machine vision, quantum sau space.

„Avem și distribuitori care vând deja, ne vindem deja senzorii și camerele pe piața din Japonia. De aceea sunt aici pentru că este „la crem, de la crem”, în ceea ce privește industria de semiconductoare pentru senzori de imagine.”

Construirea unui startup în semiconductoare vine cu riscuri și costuri semnificative, mai ales în etapa de producție.

„Este o tehnologie foarte scumpă. Dezvoltarea durează un an sau un an și jumătate, iar dacă ceva nu merge la nivel de siliciu, practic ai pierdut tot. Nu prea ai cum să repari. Este un risc foarte mare pentru un startup”, a spus Andrada.

Ea a adăugat că ecosistemul elvețian a fost esențial în depășirea acestor provocări, oferind acces la finanțare și programe de sprijin.

„Ne-a ajutat foarte mult faptul că suntem în Elveția. Ecosistemul este bine pus la punct și am reușit să atragem finanțare prin granturi, investitori și programe dedicate.”

Până acum, compania a atras 1,9 milioane de dolari și are o echipă de șapte oameni, urmând să se extindă în perioada următoare.

„Ne uităm să ne creștem echipa. Nu acum, imediat, ci undeva de prin septembrie-octombrie.”

NovoViz pregătește o nouă rundă de finanțare de aproximativ 2 milioane de dolari, pe care vrea să o închidă până la finalul lui octombrie 2026.

„Avem deja două generații de produse pe piață și vrem să lansăm a treia generație. Pentru asta avem nevoie de finanțare suplimentară. De asemenea, vrem să extindem echipa și să creștem vânzările.”

Compania a avut deja discuții și cu investitori din România, iar Andrada a spus că a observat o maturizare a ecosistemului local.

Dincolo de partea profesională, mutarea în Japonia are și o componentă personală puternică. Andrada a spus că se regăsește în cultura locală.

„Japonia este riguroasă, structurată, respectuoasă. Japonia este frumoasă și asta este și o plăcere personală. Mi-ar fi foarte greu să-mi petrec mult timp într-un loc dacă nu mi-ar plăcea acel loc și nu m-ar atrage. Oamenii sunt respectuoși. Simt că m-am mutat dintr-o bulă din Elveția într-o altă bulă în Japonia. Deși e departe, sentimentul este similar.”

În același timp, ea a menționat că ritmul intens și deplasările frecvente fac dificil echilibrul între viața personală și cea profesională.

„Mi-aș dori să îmi organizez mai bine timpul, să îmi văd mai des prietenii și familia. Sunt foarte mult plecată și nu mai este la fel de ușor ca atunci când eram doar în Europa.”

Deși nu ia în calcul o revenire în România în viitorul apropiat, Andrada își dorește să contribuie la dezvoltarea domeniului de microelectronică în țară.

„Mi-ar plăcea să existe mai multe cursuri, laboratoare, o curiculă serioasă în domeniul în care activez. Mi-ar plăcea să pot contribui la asta și în România.”

Colaborările există deja la nivel de discuții, dar mutarea fizică nu este, deocamdată, o opțiune pentru ea.

Pentru tinerii care vor să urmeze un traseu similar, Andrada le recomandă contactul direct cu oameni care au trecut prin experiențe similare.

„Pentru mine este mult mai valoros să vorbesc cu o persoană care a experimentat ceva decât să citesc pe internet. Aș spune să caute oameni, să ceară păreri și să construiască treptat propriul drum.”

În final, ea a spus că nu ar schimba nimic fundamental din parcursul ei, poate doar ar reduce presiunea pusă pe sine în anumite momente.

„Experiențele m-au adus aici. Poate aș pune mai puțină presiune pe mine, dar cred că fiecare face ce poate cu resursele pe care le are la momentul respectiv.”

Dacă Japonia reprezintă astăzi una dintre prioritățile profesionale ale Andradei, Australia rămâne locul pe care îl asociază mai degrabă cu o posibilă alegere de viață.

Nu pentru că ar schimba direcția companiei sau pentru că ar găsi acolo oportunități imposibil de ignorat, ci pentru că a fost una dintre puținele țări care au reușit să o surprindă complet.

„Tot timpul am avut o dorință să văd Australia. Apoi am văzut Australia și am fost fascinată de faună și de floră și de tot. Mergeam pe stradă și nu puteam să numesc o pasăre. Mă uitam la ea și mă întrebam: ce ești? Nu ești nici porumbel, nici rândunică, arăți complet diferit. Mi-a plăcut foarte mult Australia și după ce am văzut-o mi s-a confirmat că da, aș putea trăi acolo”, a mai spus Andrada.