Economie circulară pentru companii tinere: de ce este important să o implementezi încă din prima jumătate de an a afacerii

Economia circulară este un model de producție și consum care implică, printre altele, reutilizarea, repararea, recondiționarea și, în ultimul stadiu, reciclarea materialelor și produselor. Astfel, ciclul de viață al produselor respective este extins, iar materia primă este menținută în circuitul economiei o perioadă mai îndelungată. În prezent, la nivel global, doar 7.2% din materialele folosite sunt reintroduse în ciclul economiei după ce au fost utilizate o dată, iar în România - procentul este mult mai redus, la 1.3%.

RetuRO, compania responsabilă de implementarea Sistemului de Garanție-Returnare în România, prin care se urmărește o creștere a ratei de colectare, reciclare și reutilizare a ambalajelor din sticlă, plastic și aluminiu, folosite pentru îmbutelierea băuturilor, poate fi o soluție pentru a rezolva aceasta problemă.

Ioana Voinescu, Șef Departament Sustenabilitate BCR, a declarat că „RetuRO este cu adevărat un proiect transformațional pentru România și ne dorim să contribuim în mod activ pentru susținerea lanțului logistic, investiții în tehnologie și echipamente.  Tranziția către un viitor sustenabil este asigurată de schimbări mici pe care le poate face fiecare dintre noi, iar sistemul de garanție-returnare este un pas important pentru un mediu mai curat”.

Totuși, experții sunt de părere că este necesar ca, atât companiile direct implicate în proiectul RetuRO SGR, cât și cele care nu vor fi direct implicate în această inițiativă, să colaboreze pentru a găsi soluțiile cele mai potrivite care să crească rata de colectare și reciclare în România.

Raul Pop, Director de Programe, Asociația ECOTECA, completează: „România are în continuare o nevoie majoră de a colecta cât mai bine deșeurile reciclabile și de a le recicla, pentru a recupera obiectivele întârziate la care se raportează în prezent și pentru a ajunge la țintele europene impuse. Colaborarea între partenerii logistici implicați este esențială și nu se poate întâmpla fără dialog.”

Companiile care adoptă un model de economie circulară pot reduce costurile operaționale, prin reducerea consumului de resurse și a cantității de deșeuri. Totodată, potrivit Luminiței Roșca, Director General, Stratos Management SRL, daca o afacere este construită de la început pe principiile economiei circulare, acest model economic va fi mult mai ușor de implementat decât reconfigurarea lui pe parcurs. 

„Se spune că modelul economic circular este cea mai mare oportunitate de afaceri a secolului. Prin urmare, afacerea poate fi gândită din start ca o soluție oferită în cadrul acestui nou model economic, spre exemplu: car sharing sau „produsul ca serviciu” mergând pe ideea de a nu vinde produsul în sine, ci servicii sau soluții corelate cu acel produs, închirierii serviciului, cum este cazul imprimantelor de birou, mașinilor de spălat etc.”, mai spune Luminița.  

Potrivit experților de la McKinsey, inovarea în ce privește economia circulară poate aduce economii de 1.8 trilioane de euro la nivel european până în 2030, iar la nivel global, beneficiile pot însuma 4.5 trilioane de euro până în deceniul următor, conform World Economic Forum.

Aceste economii pot fi întrebuințate, spre exemplu, pentru a asigura o tranziție energetică de succes, întrucât specialiștii în domeniu consideră că vor fi necesare fonduri de aproximativ 4.5 trilioane de dolari până în 2030 pentru ca toată planeta să fie alimentată cu energie verde.

În al doilea rând, aceste companii își pot crește veniturile prin oferirea de produse și servicii sustenabile, care sunt din ce în ce mai căutate de consumatorii existenți sau de potențialii clienți.

Totodată, există experți care sunt de părere că un model de business product-as-a-service este mai potrivit în contextul economiei circulare, spre deosebire de economia liniară, care presupune faptul că utilizatorul plătește un preț pentru a avea drepturi depline asupra unui produs.

Astfel, product-as-a-service, care presupune plata recurentă pentru a putea utiliza un produs în continuare, asigură o exploatare continuă a produsului respectiv, dar și faptul că odată neutilizat, acesta nu va fi depozitat în casă, ci va ajunge înapoi la companie. Acolo, produsul poate fi reintrodus în economie în forma actuală sau poate fi reparat, recondiționat sau dezmembrat pentru recuperarea componentelor cheie, care pot fi reutilizate în producție.

Un exemplu de companie care practică acest model de business este inki.tech, care le permite companiilor să închirieze laptopuri și telefoane pentru o anumită perioadă. Atunci când dispozitivele nu mai sunt utilizate sau este nevoie de un upgrade, acest lucru se poate face, returnând totodată vechiul dispozitiv.

Oficialii europeni explică faptul că, prin reducerea dependenței de resursele virgine ale planetei, prin reutilizare și reciclare, putem ajuta la menținerea unor ecosisteme mai sănătoase, cu un peisaj mai puțin alterat de activitatea umană.

Începând cu anul 2022, România și-a stabilit propria strategie pentru economie circulară, iar în octombrie 2023 a fost aprobat și planul acestei strategii, după cum am aflat de la Luminița Roșca. 

„România este în procentul de 60% țări din Europa care are un astfel de plan având ca inspirație Planul de Acțiune pentru Economie Circulară European. În acest context, putem afirma că Romania își propune foarte serios, documentat, cu termene si indicatori de monitorizare să se îndrepte către modelul de economie circulară.”

În plus, în anul 2019, experții de la The Global E-waste monitor au descoperit că, la nivel global, au fost aruncate 53.6 milioane de tone de deșeuri electronice, iar aceștia estimează că, până în 2030, această cantitate ar putea ajunge la 74.7 milioane de tone de deșeuri electronice. Economia circulară în domeniul producției electronicelor și electrocasnicelor, dar nu numai, poate ajuta la reducerea cantității de deșeuri generate, prin reparare și reutilizare, și la reintroducerea materiei prime în noi produse, prin reciclare.

Potrivit unui sondaj realizat în ianuarie, anul trecut, 38% dintre români își schimbă telefonul odată la 2-3 ani, în vreme ce electrocasnicele mari, cum ar fi frigiderele, sunt înlocuite la 5-10 ani de către 66% dintre respondenți. 

Dar, ca o premisă primordială, o companie care implementează un model de economie circulară are, de asemenea, și o guvernanță generală bună. Acest lucru se datorează faptului că economia circulară necesită o abordare holistică, care implică toate aspectele companiei, inclusiv strategia și obiectivele companiei, procesele operaționale ale companiei, alocarea resurselor companiei și, cel puțin deocamdată, adoptarea unei culturi ușor inedite a companiei. Aceste eforturi necesită o viziune clară și capacitate de predicție, eficiență operațională, o cultură a performanței și responsabilității.

O companie capabilă să administreze acest nivel de complexitate va putea cu ușurință să acopere la un nivel ridicat de performanță toate necesitățile tradiționale ale unui business, de la HR, la management financiar și de la politica de lucru cu clienții, până la alegerea mecanismelor de finanțare. 

Din punctul de vedere al Luminiței Roșca, printre practicile de economie circulară care pot fi implementate cel mai rapid și ușor sunt „reducerea consumurilor de electricitate, combustibil, apă printr-un mai bun control, aparatura mai eficientă sau utilizarea de energie regenerabilă, reducerea generării deșeurilor (inclusiv combaterea risipei alimentare dacă compania activează într-o astfel de industrie) și creșterea procentului de deșeuri reciclabile.”

Printre exemplele de practici circulare de business pe care companiile tinere le pot implementa încă din prima jumătate de an a afacerii: 

• Reutilizarea materialelor: companiile pot reutiliza ambalajele, materialele de construcție, echipamentele și alte produse și materiale. De exemplu, o companie de îmbrăcăminte poate oferi servicii de închiriere sau de schimb de haine, pentru a reduce cantitatea de textile care ajung la groapa de gunoi. O astfel de practică reduce și blocarea unor resurse materiale proprii în stocuri mari de materiale sau marfă, aspect critic în sănătatea financiară a unei companii la început de drum.

Un exemplu în acest sens poate fi 3WLabel, primul brand de fashion din România care utilizează inventarul nefolosit al fabricilor de haine din țară pentru a produce piese vestimentare unice. Pentru că în România, fiecare producător de textile are peste 300 - 1.000 de kilograme de deșeuri pe lună, cele două fondatoare au încercat să afle ce bariere există în producția etică de haine la noi în țară.

• Repararea produselor: companiile pot folosi și pot oferi servicii de reparație a produselor, pentru a prelungi durata de viață a acestora. De exemplu, o companie de electronice poate oferi servicii de reparație a telefoanelor mobile, pentru a evita ca acestea să fie aruncate. Aceste servicii suplimentare cresc baza de venituri fără a solicita imobilizări financiare importante.

• Reciclarea materialelor: companiile pot recicla materialele care nu mai pot fi reutilizate. De exemplu, o companie de construcții poate recicla betonul și alte materiale de construcție, pentru a reduce nevoia de reaprovizionare și cantitatea de deșeuri care ajung la groapa de gunoi și care aduc costuri suplimentare. 

• Proiectarea produselor ușor de reparat de către utilizatorul final poate fi un alt pas important către o economie circulară. Există companii producătoare de electronice care au început de curând să își proiecteze produsele în acest scop, însă sunt și exemple care de la început au implementat o astfel de viziune.

Fairphone poate fi un exemplu de companie tehnologică ce favorizează repararea dispozitivelor de către utilizatorul final, iar telefoanele producătorului sunt ușor de dezasamblat, reparat și reasamblat comparativ cu alte modele de pe piață. Totodată, piesele de schimb sunt disponibile la prețuri accesibile pe site-ul producătorului. 

Sectorul alimentar se confruntă și el cu probleme destul de mari în ce privește risipa resurselor alimentare. În jur de 1.3 miliarde de tone de alimente sunt irosite anual, în timp ce  aproximativ 828 de milioane de oameni din lume nu au acces la o dietă corespunzătoare. În plus, din cele aproape 18 gigatone de emisii de gaze cu efect de seră cauzate de întreg sectorul alimentar, jumătate provin de la deșeurile alimentare.

Una dintre companiile care luptă cu risipa alimentară, folosind o parte din deșeurile alimentare provenite din producția de fructe și legume, este Fooditive. Producătorul olandez preia fructele și legumele nedorite de consumatori, cele mai puțin aspectuoase sau chiar cojile și le transformă în îndulcitori sustenabili și sănătoși, dar și în alte produse alimentare.

Toate aceste practici au un numitor comun, o regulă de aur ușor de înțeles la care antreprenorul se poate întoarce atunci când evaluează o decizie de business: combaterea risipei de orice fel (materiale, energie, apă, eforturi umane sau financiare).

Beneficiile implementării unui model circular de business sunt numeroase și foarte importante, atât pentru o companie tânără cât și pentru una matură, cu atât mai mult dacă aceasta activează într-un domeniu cu provocări de sustenabilitate cum ar fi consumul specific de energie sau apă, dependența de materiale deficitare sau cu presiuni imperative de decarbonizare.

Kenny Khoo, Managing Director, Eastern Europe South, Xylem, este de părere că „economia circulară implică nu doar un management bun al energie, ci și al resurselor. Când ne referim la orice industrie, apa este importantă peste tot.”

Un management bun al apei, spune el, este important pentru toate industriile, dar mai ales pentru cele care se bazează pe apă pentru producție și chiar pentru generarea de energie, cum este cazul hidrocentralelor. 

În ce privește risipa de energie „aceasta aduce cu sine, dincolo de pierderi financiare, o amprentă de carbon mai mare. În ce privește reducerea dependenței energetice, eu cred că mai întâi trebuie să ne optimizăm activele pentru reducerea energiei, iar în baza acestor reduceri de costuri să investim mai departe în alte tehnologii pentru reducerea energiei.” 

Experții Xylem recomandă companiilor care vor să își optimizeze consumul de resurse să efectueze un studiu asupra consumului actual „pentru a avea o perspectivă asupra elementelor care consumă cea mai mare cantitate de apă. Dacă este vorba de procese care necesită un consum ridicat de apă în general... găsirea de soluții prin care apa respectivă poate fi reciclată sau prin care cantitatea să fie redusă ar fi un prim pas important.”

Din punct de vedere economic, companiile care adoptă un model de economie circulară își pot reduce costurile operaționale, prin reducerea consumului de resurse și a costului administrării deșeurilor, își cresc profitabilitatea prin oferirea de produse și servicii sustenabile care sunt din ce în ce mai căutate de consumatori, ajung la noi clienți și parteneri, interesați de companiile sustenabile sau de alternativele la consumul tradițional. 

Dintr-o perspectivă de mediu, companiile care implementează practici de business circulare își reduc impactul negativ asupra mediului, prin reducerea consumului de resurse și a cantității de deșeuri și poluare, contribuie la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Directorul General al Stratos Management SRL susține că „modelul circular propune practici, metode, sisteme, soluții prin care se prelungește durata de viață a unui produs, deșeurile sunt o resursă, reutilizăm, refolosim, remanufacturăm și prin urmare, se consumă mai puține resurse, poluăm mai puțin, dezechilibrăm ecosistemele mai puțin.”

„Dacă ne gândim la schimbările climatice, 45% din emisiile de GHG provin din producție și 55% din energie. Studiile arată că emisiile care provin din producție pot fi diminuate cu 50% prin aplicarea modelului de economie circulară”, comunică Luminița Roșca pentru Green Start-Up.

Anumiți experți au sugerat faptul că o utilizare mai eficientă și circulară a materialelor în patru dintre cele mai poluante industrii ale planetei, respectiv cea producătoare de oțel, chimicale, plastic și aluminiu, poate reduce emisiile globale cu 40% până în 2050. De asemenea, implementarea practicilor de economie circulară în sectorul alimentar poate duce la reducerea cu 49% a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Nu mai puțin important, impactul negativ asupra mediului este tot mai atent și mai prompt sesizat și penalizat de autorități și uneori de cetățeni, atrăgând costuri imediate și semnificative asupra companiei. 

Implementarea practicilor circulare de business constituie o investiție importantă, benefică, pentru companiile tinere. Aceste practici pot aduce o serie de beneficii, atât din punct de vedere economic, cât și de mediu.