Erik Barna: de la Petroșani la propria firmă de IT listată pe bursă

Erik Barna este fondatorul Life is Hard, una dintre firmele de IT din România care se mișcă cel mai bine pe piață, iar de anul trecut s-a listat și la Bursa de Valori București. A început modest, din orașul natal, acolo unde a și făcut facultatea.

A studiat la Petroșani, pentru că i-a fost mai la îndemână, iar în 1996-2000, crede Erik, nici nu se studia programare în vreo universitate din țară, în așa fel încât să merite să plece. În plus, crede că poți învăța oriunde. “Am fost un autodidact mereu și îmi place să descopăr lucruri noi zi de zi și să învăț”, spune Erik Barna pentru start-up.ro.

A studiat o combinație de economie și IT (contabilitate și informatică de gestiune), pentru că și-a dorit să dezvolte aplicații pentru mediul de business. “IT-ul l-am descoperit în clasa a VIII-a, când am dat de calculatorul unui vecin. Până atunci eram pasionat de electronică și mă gândeam să urmez un liceu de profil. Când am descoperit informatica m-am dus către Liceul de Informatică din Petroșani”, povestește Barna.

Spune că IT-ul a reprezentat mai mult decât o meserie sau o oportunitate, ci o pasiune. “Dacă faci ceea ce faci cu pasiune, la un moment dat vor apărea și oportunitățile și vei avea șansa, prin profesionalismul de care dai dovadă, să te evidențiezi, să fii printre cei mai buni”, crede Erik Barna.

Ar fi visat să aibă o firmă de IT din liceu. Avea deja nume, modele de cărți de vizită, chiar și un site. Acesta l-a ajutat mai târziu, când a obținut primul job. “Site-ul era salvat pe o dischetă. M-am dus la un interviu și m-am angajat ca webmaster la primul ISP (Internet Service Provider) din Valea Jiului și Hunedoara. Eram la facultate și atunci am avut ocazia să învăț foarte mult în ceea ce privește programarea, pentru că aveam mână liberă din partea angajatorului și aveam acces nelimitat la intenet, ceva de domeniul SF în acea vreme”, povestește Erik Barna.

A început să lucreze aplicații în diverse sisteme. “Prima aplicație a fost, de fapt, un joc scris în cod mașină, dezvoltat pentru calculatoare HC-85 cu sistem de operare Sinclair Spectrum. Primul proiect de PC, cu sistem de operare Windows 3.1 a fost o aplicație în Delphi care implementa niște tehnici și algoritmi de teledetecție. Prima aplicația comercială a fost o aplicație de inventar făcută în Visual Basic, apoi o aplicație de topografie și de o platformă web de anunțuri imobiliare pentru un client din Franța”, spune Barna, care menționează că sunt aplicații banale în ziua de azi. Dar complexe pentru acele vremuri.

Astfel, încet, încet, s-a materializat visul antreprenorial. În 2004 și-a făcut propria firmă, deși avea proiecte pentru clienți din străinătate. A vrut să crească încrederea acestora și a decis să înființeze o firmă. Era și angajat și antreprenor, pentru că de la 9 la 18 era la job, iar de la 20 la 1 noaptea muncea pe proiectele clienților.

În 2008 am ajuns la opt oameni și 80.000 de euro cifră de afaceri. În acel moment am știut că suntem pe calea ce bună. Tot atunci a început să-mi pară rău că nu am făcut trecerea în antreprenoriat mult mai repede, chiar în 2004, când mi-am înființat firma

“Clienții veneau prin recomandări. Am activat și pe Elance.com, dar fără mare succes, pentru că eram concurat de indieni și pakistanezi, lucru ce nu s-a schimbat prea mult nici în ziua de azi”, explică Barna începuturile sale.

Pe când ajungea criza economică în România, Erik s-a apucat serios de treabă. A renunțat la job și în septembrie 2008 a pornit la drum cu actualul său partener de business și prieten, Cătălin Chiș. Până la finalul anului aveau trei angajați și o cifră de afaceri de 15.000 de euro. “În 2008 am ajuns la opt oameni și 80.000 de euro cifră de afaceri. În acel moment am știut că suntem pe calea ce bună. Tot atunci a început să-mi pară rău că nu am făcut trecerea în antreprenoriat mult mai repede, chiar în 2004, când mi-am înființat firma”, își amintește, cu un anumit regret, Erik Barna.

Erik Barna e tipul de antreprenor care nu vede munca drept o corvoadă sau un efort care trebuie compensat prin vacanțe. “Munca e pasiunea mea. Fac lucruri cu pasiune. Câteva ore pe săptămână îmi fac timp pentru squash, pentru că mă relaxează și îmi ține mintea ocupată. Citesc în fiecare seară și dimineață, iar iarna îmi rup câteva zile pentru schi, așa cum vara-mi place să-mi petrec cât mai multe zile la mare”, povestește antreprenorul clujean.

Programul său e unul destul de organizat și începe la 8.30 - 9 dimineața. Munca se încheie în jur de ora 20. “Peste zi sunt asaltat de telefoane și email-uri. De multe ori îmi închid telefonul ca să pot să mă concentrez pe ce am de lucru. Sâmbătă nu lucrez decât dacă am ceva urgențe, iar duminica îmi aloc 3-4 ore ca să-mi pregătesc agenda pentru săptămâna ce urmează și temele pentru luni și marți, zile dedicate treburilor administrative. În ciuda programului, vreau să-mi țin 2-3 ore pe zi pentru mine și familie”, spune Erik Barna. Deși are o poziție managerială, spune că nu s-a putut descotorosi de obiceiurile de micromanagement. “Nu mi-am găsit încă persoanele potrivite în care să am încredere. Sunt zona unde, totuși, implicarea mea e minoră, consultativă. La nivel de companie vrem să avem o organizare holocratică, de autoorganizare a departamentelor”, spune fondatorul Life is Hard.

De altfel, spune că antreprenoriatul îi place pentru că are libertatea de a face lucrurile de care e pasionat. “Abia aștept a doua zi ca să pot continua construcția începută. Îmi place că pot pune în aplicare noi idei, că fiecare zi e o nouă provocare”, povestește Barna. Crede și astăzi că cea mai dificilă decizie pe care a luat-o nu a fost în business, ci să se lase de job pentru a se concentra full-time către antreprenoriat. “Am renunțat la un câștig cât de cât sigur. Nu a fost ușor la nivel mental și emoțional, având în vedere posibilele implicații asupra bunăstării familiei dacă experiența antreprenorială urma să ne afecteze negativ veniturile”, își amintește Barna.

Peste zi sunt asaltat de telefoane și email-uri. De multe ori îmi închid telefonul ca să pot să mă concentrez pe ce am de lucru. Sâmbătă nu lucrez decât dacă am ceva urgențe, iar duminica îmi aloc 3-4 ore ca să-mi pregătesc agenda pentru săptămâna ce urmează și temele pentru luni și marți

Anul trecut Life is Hard a fost listată la Bursa de Valori București. Cum s-au schimbat lucrurile după acel moment? “Lucrurile sunt mai procedurale, dar în sensul bun, pentru că Bursa impune niște reguli prin Guvernanța Corporativă”, spune Barna. Deși regulile par pentru unii birocratice, “au menirea de a genera transparență, atât cât pentru angajați, cât și pentru investitori. Listarea la bursă ne-a adus și o mare responsabilitate”, explică cofondatorul firmei.

Anul 2016 a fost unul dificil, totuși, pentru că mare parte din activitatea Life is Hard se concentrează pe soluții de business pentru industria asigurărilor, destul de bulversată în ultimii ani. “Am reușit să încheiem, totuși, anul cu o creștere de 11,6% a cifrei de afaceri”.

Pentru 2017, planurile se duc către produse dezvoltate în casă. OKEY.ro e o platformă de administrare a firmei, dedicată micilor întreprinzători, pe care Life is Hard se bazează pentru o creștere anul acesta. În plus, vor să-și diversifice paleta de produse oferite mediului antreprenorial din România.

“Ca urmare a focusului nostru pe dezvoltarea de noi produse, avem intenția de a atrage finanțări europene pentru a putea accelera dezvoltarea unor produse pe care să le avem în diverse stadii de dezvoltare”, spune Barna. În plus, în cadrul laboratorului de inovare din companie, vor lansa mai multe soluții pentru zona de Smart City, în dezvoltare și în România.

Laboratorul de inovare s-a născut și ca urmare a unui parteneriat cu This is not a Storm, o organizație care încearcă să creeze insule de antreprenoriat și inovație în cadrul companiilor obișnuite să facă servicii și să nu dezvolte produse proprii. “Am vrut să creăm o cultură intraprenorială, lucru ce a reușit în mare parte. Căutăm să dezvoltăm și să rafinăm o cultură organizațională”, explică Barna.

Sunt 13 ani de când Barna este antreprenor în IT. A văzut evoluția domeniului, de la mici proiecte făcute către clienți din străinătate, până la construcția unei firme respectate. Crede că, structural, IT-ul românesc nu s-a schimbat foarte mult. “Încă majoritatea companiilor fac outsourcing. E o activitate profitabilă pe termen curt și mediu, dar pe termen lung nu aș miza pe cartea aceasta. Multe firme conștientizează acest lucru și încearcă să devină companii de produs, dar lucrurile nu sunt atât de ușoare pe cât par”, spune Barna.

Ca urmare a focusului nostru pe dezvoltarea de noi produse, avem intenția de a atrage finanțări europene pentru a putea accelera dezvoltarea unor produse pe care să le avem în diverse stadii de dezvoltare

Crede că, în acest domeniu, ne lipsesc niște specializări și experiențe esențiale, cum ar fi product management, marketing, business development pentru software. De asemenea, Erik Barna vede o canibalizare a pieței, pentru că e nevoie de specialiști. A văzut în ultima vreme firme străine, fără sediu în România, care vin la noi în țară ca să recruteze, pentru că avem specialiști, dar și pentru că și costurile sunt mai mici.

“Ce mă bucură e faptul că au luat amploare inițiativele de susținere a antreprenoriatului, cum ar fi acceleratoare, hackathoane, hub-uri, fonduri de investiții cu capital autohton”, spune Barna. Dar, la nivel de țară, strategia e slabă, crede antreprenorul. “Scutirea de impozit pentru programatori e de ajutor, dar nu poată fi numită strategie. Continuăm să pierdem oameni valoroși și timp prețios care nu mai poate fi recuperat așa ușor”, explică antreprenorul din Cluj-Napoca.