Aleksandra Wodzislawska, CEO Aforti Exchange: "Avem nevoie de reglementări ale fintech-urilor"

Între ianuarie și noiembrie 2018, Aforti Exchange România a intermediat schimburi valutare de 57.799.730 euro, observându-se o creștere semnificativă atât a numărului cât și a valorii tranzacțiilor efectuate prin platformă în a doua jumătate a anului.

"Conform cu tendința pe care am identificat-o deja la începutul acestui an, majoritatea semnificativă (estimată la 80%) a tranzacțiilor efectuate prin intermediul platformei Aforti este schimbul de lei în euro, dar odată cu creșterea numărului de tranzacții, am asistat, de asemenea, la o creștere a volumelor la unele dintre monedele mai puțin populare, cum ar fi złotul polonez sau coroana suedeză", a declarat Dorin Sterie, Country Manager, Aforti Exchange România la finalul anului trecut.

Pentru polonezi piața românească a fost o surpriză. Fără să aibă prea mulți concurenți, au venit și au lansat un produs de care firmele românești aveau nevoie.

"A fost primul an și a fost un mare semn de întrebare la început. Luând în considerare toate datele, 2018 a depășit toate așteptările noastre. Avem o cifră de afaceri de 135 de milioane de euro, o cifră pe care am atins-o, de exemplu, în Polonia abia în al treilea an", a spus CEO-ul Aforti Exchange pentru Europa de Est.

Pentru 2019, Aforti Exchange se așteaptă la o cifră de afaceri de 500 de milioane de euro, mai ales că ianuarie a fost o lună în creștere iar aceasta este de obicei una în care volumul de tranzacții e mai mic față de restul anului.

Poate ne-am obișnuit prea mult să vorbim urât despre piața românească. Dar Aleksandra Wodzislawska crede că piața din România este una excelentă și antreprenorii români nu au fost atât de alintați precum cei din Polonia.

În țara de origine a Aforti sunt peste 50 de schimburi valutare online, dar în România piața nu este atât de dezvoltată, mai ales că antreprenorii sunt obișnuiți să schimbe valută la bănci sau la schimburile offline, pe când Aforti lucrează fără cash.

"Pentru că nu lucrăm cu cash putem avea curs mai bun. Dar trebuie să educăm clienții, pentru că nu sunt obișnuiți cu asemenea servicii. Costul nostru stă în educație. Odată ce folosește Aforti, va reveni", spune Aleksandra.

De altfel, datele arată că rata de revenire a clienților e uriașă, de peste 70%, mai mare ca în Polonia.

Potrivit datelor Aforti, tranzacția medie de pe schimbul valutar online este de 10.000 de euro, datorată faptului că Aforti lucrează doar cu firme, nu și cu persoane fizice.

10% din clienții Aforti sunt companii cu afaceri de peste câteva miliane de euro pe lună. "Dar suntem concentrați pe IMM-uri, pentru că acestea nu sunt, de obicei, avantajate de bănci. Așadar, prefer mai mulți clienți medii și mici decât companii mari", spune CEO-ul Aforti.

Deși sunt un schimb valutar online, Aforti trebuie să ofere și asistență offline, cu ajutorul oamenilor. Companiile au nevoie de sfaturi și de o interfață umană pentru a ușura procesul de schimb valutar.

"Lucrăm în două lumi. Toate procesele noastre sunt online, dar pentru că lucrăm cu IMM-uri, știm că firmele au nevoie de un punct de contact. Avem manageri de vânzări care sunt disponibili pentru asistență 24/7. Când un client plănuiește o tranzacție, poate oricând să ne sună, să ne întrebe dacă e momentul potrivit pentru un schimb. E un avantaj al nostru, că se schimbă valută online, dar oferim și asistență offline", spune Wodzislawska.

Un lucru aparent straniu dacă ne gândim la modul în care au evoluat fintech-urile e faptul că Aleksandra Wodzislawska abia așteaptă reglementările pe piață. Iar România, spune ea, are nevoie de reglementări.

"Nu avem niciun fel de reglementare în România privind schimburile valutare online. Ne bazăm pe orice altă lege și reglementare pentru a opera pe piață. Primul nostru scop este să primim licența de plăți de la BNR. Dar directiva europeană PSD2 nu a fost încă implementată, iar procesul nostru a fost oprit.", spune reprezentanta Aforti.

Din punctul ei de vedere, fintech-urile au nevoie de reglementare pentru a fi mai credibile în fața clienților. Așadar, pentru Aleksandra Wodzislawska, reglementarea este cel mai important aspect al anului 2019. Conform unui studiu Deloitte pe care-l menționează în timpul interviuilui, Polonia și România sunt la același nivel cu Bosnia și Herzegovina când vine vorba de un mediu bancar deschis. În comparație, Marea Britanie sau Slovacia au un mediu foarte deschis. "Băncile nu ar mai trebui să ne privească drept competitor. Ele nu sunt capabile să se dezvolte la fel de rapid ca un startup. Sunt organizații grele, vapoare uriașe și trebuie să planifici orice mișcare măcar cu 100 de kilometri înainte. Băncile ar trebui să folosească fintech-urile pentru a-și dezvolte serviciile și pentru a aduce noi clienți", spune reprezentanta Aforti.

În contextul în care băncile sunt supuse la numeroase reglementări și, potrivit specialistului Aforti Exchange, spațiul de profit e din ce în ce mai mic, băncile ar trebui să coopereze cu startup-urile fintech pentru a atinge noi clienți. O direcție ar fi permiterea unei terțe părți, cum ar fi Aforti, să facă plăți în numele clienților.

"În Polonia există un proiect de cooperare interbancară numit Polish API, prin care băncile pot colabora cu fintech-urile. Proiectul pilot va începe în octombrie și așteptăm același lucru și în România", spune Aleksandra.

Dincolo de reglementare, Aleksandra Wodzislawska așteaptă lucruri îmbunătățite și de la fintech-uri, automat și de la Aforti Exchange. "Trebuie să ne îmbunătățim procesul de onboarding pentru clienți. Va adăuga credibilitate. Există și o direcție numită RegTech, startup-uri care vor oferi servicii altor startup-uri pentru înregistrarea în siguranță a clienților.".

În plus, cu reglementare și un proces de onboarding mai controlat, lucrurile se pot așeza pentru fintech-uri. Adică un proces din ce în ce mai strict, dar care trebuie făcut destul de prietenos pentru ca aceste startup-uri să poată controla faptul că banii clienților provin din activități legitime.

Taxa pe lăcomie afectează băncile din România, dar reprezentanții Aforti nu sunt momentan îngrijorați, mai ales că nu-i privește. Ei se uită pe alți indicatori.

"Indicatorii de import-export cresc în România, iar aceea este piața care mp interesează pe mine. În comparație cu alte piețe, România e stabilă", spune Wodzislawska. De altfel, singurul risc pe care-l vede este lipsa de reglementare.

Am vorbit și despre trenduri legate de piața europeană sau globală în tehnologie și economie. Iar principala mențiune a fost apariția unor țări importante în economie.

"Lituania e un nume important care aspiră să fie țara-fintech. Folosesc Brexitul ca o oportunitate și atrag companii care sunt înregistrate în UK spre Lituania. Revolut a primit licență bancară acolo, iar multe fintech-uri lucrează cu Banca Națională din Lituania pentru reglementări pe acea piață, care deschide drumul spre Uniunea Europeană", explică Aleksandra Wodzislawska.

Pentru Aforti Exchange 2019 înseamnă, pe lângă o maturizare a pieței și o reglementare dorită și noi servicii. Polonezii vor să adauge un serviciu de plăți în cadrul schimbului valutare, prin care să poată face transferul bancar în numele clientului peste tot în lume. Pentru acest lucru vor avea nevoie de licența de la BNR.