Emil Muthu, antreprenorul care a construit startup-uri ani la rând fără să fie „atașat de succes”: „La doi ani fără rezultate e încăpățânare. La doi ani și o lună, e consecvență”

De-a lungul timpului, compania sa a construit sau incubat mai multe startup-uri precum Yarooms, Ialoc, Jobful, 112Hub sau Recrutopia, iar unele dintre ele au atras investiții și au reușit să crească, în timp ce altele au fost închise pe parcurs.

Pentru el, procesul de a testa constant idei noi a devenit mai degrabă o formă de explorare continuă decât o „cursă” exclusivă pentru succes.

„După câteva ședințe la psiholog am ajuns la concluzia că îmi extrag valoarea și plăcerea din a construi și a explora, nu din a avea succes”, a spus Emil Muthu într-un interviu pentru start-up.ro.

În spatele acestei abordări există și o filozofie construită în ani de încercări, validări și proiecte abandonate.

Emil a explicat că ideea de a construi produse software proprii a apărut atunci când și-a dat seama că, pe termen lung, valoarea reală nu vine doar din servicii, ci din dezvoltarea unor soluții care pot fi scalate și transformate în produse independente.

Neurony este cunoscută în principal ca firmă de dezvoltare software și training AI, însă în paralel compania a funcționat aproape ca un startup studio informal.

Nu există încă un framework clar definit pentru acest proces, a spus Emil, iar multe dintre idei apar organic, din problemele întâlnite la clienți sau din noile oportunități create de evoluția tehnologică.

„Aceasta cultură de a testa produse noi a apărut atunci când am realizat ca pe termen lung singura soluție de a construi valoare pe termen lung este prin construirea de soluții productivizate.”

În timp, echipa a învățat însă și cât de ușor poate fi confundat entuziasmul inițial cu product-market fit-ul real.

Emil a menționat că una dintre cele mai mari lecții pe care le-a învățat este că piața reacționează deseori complet diferit față de ceea ce pare logic pe hârtie.

„Indiferent cât de rațional ți se pare un anumit rezultat, fii pregătit să fii totalmente uimit. Uneori sunt toate motivele raționale pentru care ar trebui să existe product-market fit. Dar descoperi că piața nu vede lucrurile ca tine. Din motive pe care nu le poți anticipa sau chiar nu le poți reconcilia logic, lucrurile pur și simplu nu se întâmplă.”

Antreprenorul dă exemplul unor soluții software dezvoltate pentru companii de construcții sau pentru automatizarea aprobării facturilor la plată, produse despre care spune că rezolvă probleme reale și costisitoare pentru companii. Cu toate acestea, multe firme aleg să nu investească în astfel de soluții.

„În România avem încă o cultură de management în care astfel de investiții se fac doar când devin absolut necesare.”

În paralel cu dezvoltarea de produse și servicii bazate pe AI, Neurony traversează și una dintre cele mai accelerate perioade de creștere din istoria companiei. Fondată în 2017 de Emil Muthu, compania lucrează astăzi la peste 800 de proiecte la nivel global, iar 86% din venituri sunt generate de clienți din afara României.

Reprezentanții companiei estimează pentru 2026 venituri de aproximativ 10,5 milioane de euro, în creștere cu aproape 80% comparativ cu cele 5,9 milioane de euro raportate anul trecut.

„Ne dorim o creștere semnificativă de aproape 80% a veniturilor pentru 2026, dar sunt foarte multe provocări. Creștem constant în afara României, iar piața externă rămâne principalul nostru pilon de business.”

În primul trimestru din acest an, Neurony a înregistrat deja o cifră de afaceri de aproximativ 1,8 milioane de euro, cu 25% mai mare față de aceeași perioadă din 2025.

Creșterea vine pe fondul cererii tot mai mari pentru servicii de integrare AI, outsourcing și traininguri dedicate utilizării Inteligenței Artificiale în business.

Dacă obiectivele companiei vor fi atinse, Neurony estimează că ar putea ajunge la aproximativ 200 de angajați până la finalul anului, față de 112 în prezent.

„Anul acesta tot mai multe companii ne-au contactat pentru a le oferi angajaților cursuri de utilizare a Inteligenței Artificiale în business”, a spus Emil.

Una dintre inițiativele pe care compania mizează în această perioadă este Recrutopia, un serviciu de recrutare lansat recent care combină Inteligența Artificială, automatizarea și experiența umană pentru identificarea mai rapidă a candidaților.

Potrivit companiei, procesul de recrutare poate fi redus în unele cazuri de la săptămâni sau luni la doar câteva zile, în special pentru pozițiile dificil de acoperit.

„Anul acesta vrem să implementăm procese noi de vânzare, iar în urmă cu o lună am lansat Recrutopia. În primul trimestru am observat un interes foarte mare din partea clienților și avem încredere în piață chiar și în acest context global marcat de un avans important al volumului de dezvoltare software, dar și de o scădere a prețurilor ca urmare a utilizării inteligenței artificiale”, a mai spus Emil.

Reprezentanții Neurony estimează atragerea a aproximativ 20 de clienți pentru acest serviciu până la finalul anului.

În ultimul an, Neurony a decis deja să închidă două proiecte noi după ce acestea nu au reușit să construiască un pipeline de vânzări suficient de mare pentru a justifica continuarea investiției de timp și resurse.

„Două proiecte sunt închise deja, iar motivul pentru care o facem este ca nu reușim să construim un pipeline de vânzări suficient de mare să justifice alocarea de efort. Pe unul dintre proiecte l-am închis deja ca urmare a acestui fapt.”

Decizia nu vine din instinct, a explicat Emil, ci din date concrete despre tracțiune și comportamentul clienților. Cu toate acestea, diferența dintre perseverență și încăpățânare rămâne greu de definit chiar și după ani de experiență.

„După o perioadă de doi ani de insistență într-un produs care este încă fără succes se numește că ai fost încăpățânat. La doi ani și o lună, când produsul deja are o urmă de succes, se numește că ai fost consecvent.”

Pentru Emil, cea mai grea parte nu este însă închiderea produsului în sine, ci despărțirea de oameni.

În echipa Neurony există colegi cu care lucrează de aproape două decenii, iar separarea de aceștia este partea cea mai dificilă emoțional din tot procesul.

„În echipă avem oameni cu care lucrăm de 20 de ani, de 10 ani, de 9 ani, de 7 ani. Din când în când este necesar să ne ducem pe drumuri separate. Este cel mai greu pentru mine”, a mai spus fondatorul Neurony.

Deși mai multe dintre startup-urile construite de Neurony au atras investiții în ultimii ani, Emil nu crede în ideea de a ridica finanțări doar pentru validare de imagine sau pentru vizibilitate în ecosistem.

În opinia sa, capitalul extern ar trebui atras doar atunci când există deja o direcție clară de creștere și o relație evidentă între investiție și scalare.

„Ne gândim să atragem finanțări atunci când este deosebit de clară traiectoria și potențialul de scalare direct proporțional cu banii investiți. Este foarte posibil ca în curând să avem una dintre inițiative pregătite să ridice fonduri, dar nu în prezent.”

Emil a vorbit și despre un subiect rar discutat în ecosistemul local: felul în care un startup poate fi închis „sănătos”, fără dramatizare și fără presiunea de a continua doar pentru că există bani investiți sau așteptări externe.

El a spus că nu a fost niciodată atras de ideea finanțărilor obținute de dragul headline-urilor și că nu a închis până acum niciun startup finanțat cu bani externi.

„Cred că este destul de dificil în primul rând din punct de vedere personal să închizi un startup pe care l-ai finanțat cu banii altora.”

În paralel cu dezvoltarea de startup-uri, Neurony organizează și traininguri de AI pentru companii.

Din această poziție, Emil a observat un contrast interesant în piață: multe companii încă nu folosesc cu adevărat inteligența artificială, însă cele care încep să înțeleagă potențialul tehnologiei dezvoltă rapid un puternic sentiment de FOMO (Fear of Missing Out - firmele încep să simtă presiunea că, dacă nu adoptă rapid inteligența artificială, competitorii lor vor deveni mai eficienți).

„Majoritatea companiilor nu simt FOMO foarte puternic, dar nici nu implementează. Însă când vezi ce se poate face, chiar și puțin, apare Fear of Missing Out pentru că îți dai seama de dimensiunea impactului potențial, dar nu îți dai seama cum și de unde să începi”, a mai explicat Emil.

În opinia sa, problema nu este că firmele au așteptări nerealiste legate de AI, ci au imaginația limitată în raport cu ceea ce tehnologia poate face deja.

„Nu am întâlnit așteptări nerealiste. Am întâlnit doar așteptări prea conservatoare. Astăzi cea mai puternică limitare pe care o avem în utilizarea AI este legată de imaginație.”

Această schimbare se vede și în modul în care Neurony dezvoltă produse noi. Dacă în trecut compania construia în principal aplicații și platforme software, acum începe să creeze servicii „productivizate” bazate pe AI.

„Până acum întotdeauna am creat tool-uri. Astăzi începem să construim servicii productivizate. Dacă anterior am fi creat o aplicație de tip ATS, acum construim o soluție care livrează candidați pentru poziții foarte dificil de închis, iar aceasta se bazează pe AI.”

După zeci de produse testate și ani întregi de experimente, Emil a concluzionat că nu există o formulă perfectă pentru succes și nici o certitudine că o idee „logică” va funcționa în piață.

„Am învățat că îmi face plăcere să construiesc, să experimentez și să explorez și că nu sunt atașat de succes. Unele lucruri merg, altele nu. Și oricât de sigur și de rațional pare un anumit rezultat, viața bate filmul”, a mai spus fondatorul Neurony.

Întrebat care au fost cele mai mari greșeli pe care crede că le-a făcut de-a lungul timpului, Emil a spus că multe dintre ele există încă și astăzi în modul în care compania testează produse noi.

„Alocăm prea puțin timp și resurse ideilor pe care le adresăm pentru că încercăm să le facem printre picături. Nu avem încă un framework public de lucru de startup studio, ci dezvoltăm inițiativele care apar ad-hoc. La foarte multe dintre inițiative nu am avut un exit point clar, stabilit de la început.”

Dacă ar trebui să dea astăzi un sfat unui fondator aflat la primul startup și blocat între ideea de a continua sau de a renunța, s-ar uita înainte de toate la indicatorii concreți ai business-ului și la validarea reală din piață, nu la entuziasmul inițial sau la instinct.

„Unit economics, ideal client profile și tracțiune în grupul ICP (Ideal Customer Profile)”, a enumerat el ca fiind cele mai importante lucruri pe care un fondator ar trebui să le analizeze înainte de a decide dacă merge mai departe sau nu cu un produs.