Freelancing - regândirea timpului și spațiului muncii

De asemenea, nu mai există unitate de timp sau de acțiune: în afara “fabricii” și în serviciul oferit direct clienților, orele de lucru devin mult mai flexibile, iar cei care desfășoară activități independente participă la "proiecte" pentru entități din ce în ce mai numeroase și mai diverse

Organizarea muncii ca în epoca fordismului nu mai este posibilă. Oamenii caută din ce în ce mai multă autonomie și flexibilitate în munca de zi cu zi și sunt gata să adopte noi modele de lucru. Din ce în ce mai mulți dintre ei aleg să părăsească mediul organizațional și să devină independenți. De ce?

88% dintre respondenții unui sondaj realizat în Franța pe tema freelancing-ului au spus că au ales munca independentă pentru libertatea care vine odată cu ea, 44% au vrut să testeze antreprenoriatul, iar 31% dintre ei au vrut să-și mărească veniturile.

Există o frustrare din ce în ce mai mare legată de joburile tradiționale de la 9 la 5, care sunt privite adesea ca alienante, în timp ce posibilitatea de a-ți alege propriile proiecte aduce un grad sporit de satisfacție.

Mai mult ca niciodată, oamenii vor să încerce modele de lucru care să le permită să aibă mai mult impact. Poate că independența nu vine la pachet cu sens întotdeauna, dar cel puțin profesioniștii independenți își pot urma pasiunea și căuta un sens, fără a purta o mască.

Un alt motiv pentru alegerea freelancing-ului este dorința unanimă de a se elibera de modelul piramidal al managementului tradițional. Eliberați de management, freelancerii nu sunt lipsiți însă de constrângeri - ei trebuie să-și servească clienții - dar sunt liberi să-și aleagă mijloacele pentru a-și îndeplini misiunea (program, loc de muncă, instrumente utilizate). 

Companiile apelează la freelanceri pentru a-și reduce costurile și a rămâne competitive într-o economie din ce în ce mai globalizată, costul angajaților tradiționali full-time, pe termen lung, fiind  destul de ridicat. Outsourcing-ul este un trend care există de multă vreme în corporații, dar care a accelerat semnificativ în ultimii 4-5 ani.

Posibilitatea tele-muncii chiar și parțial devine din ce în ce mai mult un argument în recrutare: astăzi a devenit din ce în ce mai dificil să recrutezi un developer talentat, fără a-i oferi flexibilitate în program.

Apariția freelancerilor a schimbat condițiile de muncă pentru toată lumea. 

Nu e de mirare că alura freelancing-ului este în creștere: alege-ți propriile ore, fii propriul șef, lucrează pe proiectele pe care le alegi singur și care se aliniază pasiunilor și intereselor tale, flexibilitate și diversitate a muncii, rezistență la automatizare, și o remunerație care crește în funcție de rezultate.

Din păcate acest lucru este departe de realitate pentru freelancerii de astăzi care lucrează adesea peste măsură, sunt sub-evaluați și forțați să concureze pentru task-uri prost plătite, pe o varietate de platforme care exploatează muncitorii pentru profit.

Deși freelancing-ul poate oferi o mulțime de avantaje, de cele mai multe ori, întregul proces este haotic și plin de incertitudini, solicitând atenție constantă și agilitate pentru a capta orice oportunitate și a jongla cu multiple proiecte simultan, în același timp gestionând așteptările schimbătoare ale clienților.

Iată câteva motive pentru care freelancing-ul este astăzi o inițiativă dificilă: 

• educația: școlile și universitățile nu te învață absolut nimic despre cum să devii și cum să operezi ca și freelancer
• rolurile multiple: freelancerii trebuie să fie, pe rând, oameni de vânzări, antreprenori, copywriteri, marketeri, contabili etc.
• oportunități: să-ți găsești primul client sau primul contract poate fi destul de greu, presupune promovare intensă și networking
• competiție: internetul a deschis oportunitățile tuturor, iar un freelancer poate concura oricând cu cineva care este dispus să lucreze pe bani mai puțini
• finanțe: gestionarea propriilor facturi, contabilitatea, taxele, recuperarea datoriilor
• nesiguranță: multe dintre contractele mai mari pot fi urmate de luni mai slabe, facturile pot fi sau nu plătite la timp

De asemenea, instituțiile de protecție socială nu au evoluat încă pentru a include noua categorie de profesioniști independenți. Aceste instituții au fost construite pentru muncitorii salariați de după al doilea război mondial.

Locuința este riscul numărul unu. Accesul la împrumuturi nu este posibil pentru muncitorii independenți, dacă nu dețin bunuri materiale. Băncile nu vor oferi împrumuturi acestei categorii de muncitori, oricât de bogați ar fi ei. Proprietarii nu vor închiria apartamente oamenilor cu venituri neregulate.

Asigurările de sănătate sau concediile parentale sunt, din nou, riscuri neacoperite pentru muncitorii independenți, cu excepția situațiilor în care aceștia aleg să plătească pentru un pachet de asigurări privat, lucru pe care puțini îl fac. 

Prin urmare, este nevoie de noi produse de asigurare sau noi instituții sociale pentru a acoperi riscurile unei forțe de muncă independentă în creștere.

Doar în US, freelancerii constituie 35% din forța de muncă, sau 55 milioane de muncitori. Acest procent este prezis a atinge 43% până în 2020 și până la 80% din forța de muncă globală până în 2030. În Uniunea Europeană, numărul freelancerilor atinge 9 milioane de muncitori.