Generația care transformă jocurile în sport profesionist. Povestea Nexus Gaming

În adolescență mă simțeam prost să intru într-o sală de jocuri. Mă uitam peste umăr, să nu fiu judecat. Dar astăzi trăim într-o lume nouă, una care judecă mai puțin, mai urbană, care înțelege că jocurile nu mai sunt un stigmat, ci pot deveni o pasiune, o carieră, un sport. În fruntea distracției sunt cei de la Nexus Gaming, care au dezvoltat un business în jurul unui bar de gaming, cu o sală de internet și echipe profesioniste de sporturi electronice. Aici nu sunt doar oameni care "se joacă", ci adevărați profesioniști în Counter Strike, FIFA sau League of Legends. Am vorbit cu Alexandru Ion, patronul afacerii, și cu Octav "Ang" Crețu, eSports Director la Nexus, cel care coordonează echipele profesioniste. Discuția cu ei seamănă cu lejeritate cu cea pe care aș fi avut-o dacă eram la un cotidian de sport.

Alexandru Ion are doar 27 de ani. Face parte din generația care a crescut în săli de net. E "ratatul" de ieri, antreprenorul de astăzi. E omul creativ. Astăzi e respectat.

"Sunt gamer din clasa a IV-a, de la primul calculator. Dar am fost privit ca un autist în societate, nu era ceva admirabil sau de respectat. Erai privit ca un ratat dacă te jucai pe calculator la nivelul la care o făceam eu atunci. Mă jucam mult și încercam să fac o formă de semiperformanță. Nu era un atu social, mă trăgea în jos, nu ca acum. Noi am vrut să facem gaming-ul aspirațional, să fie fain să fii gamer, să faci o poză și să dai un check in și să te mândrești", povestește Alexandru. E din Bacău, a făcut facultatea la Iași, unde a descoperit plăcerea gaming-ului în sălile de acolo, și a venit la București pentru a munci. Nexus a venit ca o oportunitate întâmplătoare pentru el. 

Nexus s-a deschis ca un bar tematic, pentru gameri, în 2013. Alexandru Ion l-a descoperit întâmplător. Se ducea la patinoar cu prietena și a văzut câteva imagini cu jocuri în geamul Nexus, de pe Bulevardul Elisabeta. A revenit, crezând că e o sală de jocuri, dar a dat de un bar. Fără sală. "Pentru Nexus mi-am cumpărat laptop de gaming, să vin să mă joc aici. Am fost client un an de zile. La un moment dat le-am zis vechilor proprietari dacă nu vor să vândă. Am avut noroc", spune Alexandru Ion.

Erai privit ca un ratat dacă te jucai pe calculator la nivelul la care o făceam eu atunci. Mă jucam mult și încercam să fac o formă de semiperformanță. Nu era un atu social, mă trăgea în jos, nu ca acum

"Știi cum e visul românesc, să ajungi să faci ceva al tău. Mulți din corporație, ca și mine, visau să facă ceva al lor. E un miraj, e pur și simplu altceva. Așa am ajuns eu, după ce proprietarii au acceptat, să cumpăr Nexus pe 1 mai 2015", spune Ion. Visul românesc al generației sale s-a îndeplinit - a avut barul lui, dar nu voia să se mulțumească doar cu asta.

Când a ajuns la Nexus, Alexandru avea un bar și, la etaj, o sală goală. "Mi se părea că lipsește partea în care poți să te joci. Așa că am zis să facem un club de gaming premium, altfel față de ce există. Am căutat de când venisem în București ceva care să-mi aducă aminte de cluburile de la Iași. Am vrut să ne diferențiem fiind premium", spune Alexandru Ion.

Așadar, a transformat Nexus Gamers Pub într-un loc unde poți să te duci să te bucuri de o bere, dar și să te joci pe calculatoare performante. Cumpărase cu 65.000 de euro afacerea, a investit în sala de gaming 120.000 de euro, iar în primele patru luni a mers pe pierdere. Dar nu a renunțat, așa cum o fac mulți antreprenori și tineri din generația tânără din lângă noi care construiește o lume nouă. A ajuns să investească 200.000 de euro până când să înceapă să recupereze banii. Pe 18 august 2015 a deschis etajul, iar pe 30 august și-a dat demisia. Oficial nu mai era corporatist, ci proprietar de business în gaming.

Astăzi, în Nexus Gamers Pub vin poate 100 de oameni pe zi, în medie, iar vineri și sâmbătă, uneori, sunt și 50 de oameni pe lista de așteptare. Cele 40 de calculatoare sunt folosite la intensitate maximă. Aici pasiunile devin realitate. Cei mai mulți sunt bărbați tineri, între 18 și 24 de ani, dar 20% din public e feminin, mult mai mult decât acum câțiva ani

Gamerul nu se mai "joacă" și atât. Pentru mulți, gaming-ul înseamnă antrenamente, competiții, un pas către profesioniști. Poate că gaming-ul profesionist nu aduce bani momentan, mai alex că Alexandru Ion îmi spune explicit să nu scriu "despre oamenii care fac bani din gaming", pentru că mai avem până acolo. Dar situația e bună pentru această lume nouă - jucătorii încep să facă bani, deși organizațiile încă nu se pot susține. Echipele de gaming profesionist sunt unelte extraordinare de marketing, în schimb.

Octav "Ang" Crețu are 22 de ani și e managerul echipelor de profesioniști de la Nexus. A venit la Nexus doar cu această condiție: să dezvolte gaming-ul profesionist. Era în echipa WASD și a făcut schimbarea la Nexus. La primul turneu au luat locul 2, iar astăzi sunt imbatabili la Counter Strike și League of Legends.

A adunat cei mai buni jucători din România în jurul Nexus și a înțeles că trebuie să le ofere suport pentru a-i convinge să vină. "De multe ori trebuie să negociez cu părinții unor adolescenți pentru a le explica faptul că dacă merge la concurs va câștiga bani. Dacă îi spui, astăzi, că plătești transport, cazare, mâncare, altfel vine la concurs", spune Ang, așa cum e cunoscut în lumea sporturilor electronice. A făcut un pariu curajos, mai ales că nu era un jucător cu vechime de League of Legends.

"La nivelul ăsta nu se pot face lucrurile fără suport financiar. Trebuie să lucrezi într-un cadrul organizat. Trebuie să investești ca să ai rezultate. Ca return of investment, e mai complicat, momentan e doar o formă de marketing, iar viziunea mea a fost să creștem gaming-ul", spune și Alexandru Ion.

Dacă te uiți la cei care vin aici sunt oameni educați, pasionați de gaming. Oameni care sunt programatori, ingineri, care au joburi serioase

Echipa Nexus a ajuns la turnee mari, a câștigat campionatele naționale, a ajuns la campionate mondiale și au fost printre cei mai buni. E drept, nu putem să ne comparăm cu cei din Coreea de Sud sau China, dar, treptat, putem ajunge printre cei mai buni din Europa. Cum faci o asemenea echipă? Ai nevoie de strategie.

"Trebuie să alegi 5 oameni care să se ajute între ei. Tu poți să pui cinci Ronaldo în echipă, dar mai bine pui patru oameni care să ajute un superstar.", spune Ang.

De asemenea, pregătirea unei echipe profesioniste înseamnă să faci parteneriate cu cele mai bune branduri din domeniul jocurilor, dar și să le oferi jucătorilor cantonamente. Da, chiar așa se întâmplă. Pentru un turneu, echipele cele mai bune se pregătesc împreună una-două săptămâni. "Nivelul crește cu 40% după un cantonament. Ești mai serios, nu există griji, nu te influențează nimic altceva. Crește mult și relația dintre jucători", explică Octav Crețu.

De asta e importantă susținerea unei organizații - să poată să trimită jucătorii la cantonament, să organizeze meciuri amicale cu echipe mai mari din străinătate, să-i susțină la turnee din străinătate. Ca să crești, trebuie să te deplasezi, să participi și să ai ore împreună.

Echipa a obținut la Campionatul Mondial din Jakarta, Indonezia, locul 5 la League of Legends, iar la Counter Strike locul 9. Dar anul acesta speranțele sunt mai mari, măcar podium la ambele discipline.

Cât timp să mai treacă până când tinerii să ajungă să câștige existența numai din gaming? Alexandru și Octav cred că în câțiva ani vom putea să vedem asta. În acest timp, se schimbă și preconcepțiile despre gameri.

"Dacă te uiți la cei care vin aici sunt oameni educați, pasionați de gaming. Oameni care sunt programatori, ingineri, care au joburi serioase", spune Alexandru Ion.

De altfel, obiectivul e ca gaming-ul să devină un sport și adulții să-și schimbe impresia despre asta. Dar lui Alexandru i-au trebuit câțiva ani, de exemplu, ca să-și facă părinții să înțeleagă. "Tata a înțeles cât de cât abia când am deschis aici. A venit, a văzut, a fost impresionat. Nu era înnebunit, dar i-am schimbat un pic perspectiva", spune Alexandru Ion.