În fața alegerii: ne putem avea unii pe alții

Alegerile prezidențiale au loc duminica aceasta. Suntem în fața unei alegeri. Să ne uităm spre Europa, spre viitor, spre a trăi mai bine și a rezolva lucrurile care sunt încă de rezolvat în România sau să ne uităm spre izolare, spre o lume sumbră, a unor mentalități care nu sunt raportate la zilele noastre. Avem de ales. Acesta este mesajul meu.

Înspre final de campanie electorală și într-o perioadă tulbure, am câte un mesaj către cei care sunt nehotărâți, către cei care vor să voteze Călin Georgescu, către cei care vor să voteze Elena Lasconi.

E o alegere. Încă una. Poate fi alegerea generației noastre. 

Celor nehotărâți, care nu au ieșit la vot

Nimic nu se poate schimba în țară, poate așa credeți. Votul tău nu contează. Sunteți ocupați. Statul vă ia, nu vă dă. Nu aveți nicio așteptare. Voi sunteți apolitici. Și ce contează?

Dar contează. Soarta lumii s-a schimbat uneori cu un singur vot. Uitați-vă și în primul tur al alegerilor prezidențiale. Câteva mii de voturi au schimbat soarta. O localitate mică. Cât Vașcău, județul Bihor.

Ieșiți la plimbare duminică. Intrați în cabina de vot și alegeți ce considerați mai bine. Fără îndoială, Europa, NATO, o perspectivă de viitor sunt de dorit și știu că vi le doriți. Vă doriți să călătoriți oriunde, să fiți liberi în țara voastră, să le zicem celor de la putere și luni "ia mai du-te bă de aici". Să-i dați jos prin protest când vă vor greși. Să vă plimbați aici, să vă vedeți prietenii, să vă creșteți copiii într-o țară mai bună. "Vreau o țară ca afară". România poate fi un exemplu. Nu unul imaginat de Călin Georgescu, o țară sumbră, fără zâmbet, autoritară. Nu. Puteam fi mai mult, fără îndoială, dar putem fi enorm în perioada care vine.

Poate că-n primul tur ți-ai imaginat că votul tău nu contează. Poate la parlamentare nu ai fost că nu aveai ce să alegi. Acum ai de ales. Sunt două drumuri. E simplu. Pe de o parte o colecție de politici economice care, pe cât de bine sună pentru unii, vor izola România, vor duce economia într-un stadiu grav, măsuri economice care nu au fost aplicate nicăieri, nu pentru că suntem noi mai deștepți ca alții sau că aceia nu au vrut, ci pentru că nu funcționează. Economiile controlate de stat nu funcționează bine. Avem nevoie să ne apărăm, avem nevoie să fim puternici, avem nevoie să avem spitale de stat bune și unde să nu murim, servicii de calitate. Dar e o iluzie să credem că putem naționaliza din pix companii, să refacem combinate, să readucem economia industrială înapoi.

Hai să ne vedem anul viitor la mare în Grecia. Să ne bucurăm de lumea asta care e diferită de noi, dar de care nu suntem dezamăgiți. Suntem dezamăgiți doar de politicieni.

Celor care îl vor vota pe Călin Georgescu.

Vă înțeleg frustrările. Supărarea. Sistemul v-a dezamăgit. Așteptările voastre, fie că erau aici acasă, fie că erau acolo, în Diaspora, la Madrid, Castellon, Bari, Pordenone, Viena, Dallas, Vancouver, nu s-au îndeplinit așa cum credeați.

România poate fi mai bine și pentru voi, fără îndoială. Mai avem multe de rezolvat. Dar doar în acea lume de care ne bucurăm cu toții, dar și cu care uneori luptăm sau suntem nemulțumiți. Cea în care românul se duce în Italia, în care firma franceză deschide o fabrică în România, în care pufuleții românești ajung și în supermarketul din Germania.

Lumea era mai simplă în trecut, așa credem privind în spate. Dar nu avem cum să ne întoarcem. Niciodată în istorie, poate chiar și atunci când am fi vrut asta, nu ne-am putut întoarce în trecut. Câți dintre înaintașii noștri nu ar fi vrut ca regimul comunist să nu fi existat la noi? Câți dintre stră-străbunicii noștri ar fi vrut să nu le moară soții pe fronturile Primului Război Mondial. Sau să moară de boli care astăzi au fost eradicate din pericolul imediat. Nu avem cum să ne întoarcem.

Trebuie să jucăm jocul viitorului. Da, să-l facem mai bun decât este prezentul. Mai egalitar. Să nu existe o discrepanță atât de mare între bogați și săraci. Să nu se fure la fel de mult. Să-i pedepsim pe oamenii răi și să le dăm ocazii oamenilor corecți.

Chiar dacă este greu, chiar dacă ați fost dezamăgiți, chiar dacă vreți să spuneți printre dinți atunci când puneți ștampila "arză-i-ar focul pe toți!" copiii mei, copiii tăi vor trăi într-o lume globală, nu a izolării, nu a granițelor care se opresc la Nădlac sau la Ungheni. E o lume unde, cu cifre, fondurile europene au adus mai mult României. În care deschiderea către Vest și NATO ne-a făcut mai puternici, mai drepți. Am devenit o altă țară. Una la care mai lucrăm încă, în mod constant. Dar pe care nu avem dreptul să o dărâmăm. 

Poate nu mă crezi, dar suntem în același coș. Vrem aceleași lucruri. Iar cele pe care le dorim diferit le rezolvăm cumva tot împreună.

Celor care o vor vota pe Elena Lasconi

Fiți empatici cu cei care nu votează la fel ca voi. Există o frustrare în societate. Există o nevoie de schimbare a oamenilor. Da, Călin Georgescu nu e soluția. Da, este un candidat periculos așa cum m-am exprimat deja. Dar oamenii, din păcate, pot fi convinși de argumente populiste și de un demagog. Fiți empatici cu ei, pentru că un conflict între oameni e ceea ce nu ne dorim. E un moment bun să ne înțelegem nevoile, aspirațiile, dorințele.

Putem considera că aleg greșit acești oameni, dar trebuie să fim empatici și să nu fim superiori. Nu fiți agresivi. Nu-i condamnați. Fiți buni, pentru că despre acest lucru vorbim și luptăm. Pentru dreptul la libertate, la opinie, la a fi în Europa în care ne putem exprima. Nu-i "cancelați" și dacă acum nu-i înțelegeți, misiunea voastră nu s-a încheiat, e timpul și după alegeri să faceți ce ați făcut și acum. Să le vorbiți despre această lume pe care v-o imaginați, o lume mai bună.

Și dacă în vreun fel rezultatul nu va fi cum vi-l doriți și cum mi-l doresc și eu, nu disperați. Poporul acesta a trecut prin multe. Cei de dinaintea voastră au trecut prin război, comunism, foamete, închisoare politică, nebunii ani ‘90. Va fi greu, nu vreau să mă mint. E o lume sumbră pe care nu mi-o imaginez și de care uneori mi-e frică. Dar amintiți-vă disperarea de după Colectiv. Și cum am fost în stradă și am vrut mai mult. Am vrut dreptate pentru prieteni, pentru cunoscuți, pentru cei care au devenit eroi, deși nu le știam numele și chipul. Dreptatea aceea nu a venit, tocmai din acest motiv e important să luptăm pe mai departe. Ați fost în stradă când Liviu Dragnea părea inerent. Când un chip malefic se credea stăpân. Și ați luptat. Și Dragnea, sper, rămâne doar o pată neagră din istorie.

Vom fi împreună și atunci. Va fi greu. Dar vom rămâne empatici pentru că ne dorim să fim mai bine. Nici părinții noștri probabil nu și-ar fi imaginat că Ceaușescu are un final.

Opțiunea mea și poziția editorială asumată de către redacția start-up.ro v-am prezentat-o acum câteva zile. Susținem drumul european al României, susținem candidata care, deși nu e perfectă, vede astfel drumul. Căci acesta e drumul nostru.



Citeste si