În România, Inteligența Artificială nu există

Din punct de vedere al cadrului legislativ, Regulamentul „AI Act” care reglementează la nivelul Uniunii Europene inteligența artificială a fost adoptat în august 2024 și devine aplicabil în integralitate începând cu luna iunie anul 2026.

În opinia noastră, având experiența adoptării altor regulamente europene complexe, în România, organizațiile vor începe implementarea actului normativ cel mai devreme în primul trimestru al anului 2027.

Aceasta deoarece, țările din Europa de Sud Est reacționează mai lent decât cele din Vestul și Nordul UE la obligațiile de implementare a actelor normative, fiind aplicate „în piață” cu o întârziere de aproximativ șase - nouă luni.

Un exemplu bun este Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) care a fost adoptat în 2016 și a devenit aplicabil doi ani mai târziu, începând cu 25 mai 2018. Organizațiile din România au început să aplice legea abia în februarie - martie 2019, deși procesul de conformare la actul normativ ar fi trebuit să înceapă la data adoptării GDPR.       

Mai mult, „AI Act” conține noțiuni specifice limbajului de programare și al construcției modelelor de IA, ceea ce îngreunează accesibilitatea legii pentru juriștii fără noțiuni privind dezvoltarea și funcționarea noilor tehnologii.

Lipsa programelor de instruire pentru dobândirea aptitudinilor de înțelegere a acestui nou limbaj juridic va determina întârzierea implementării actului normativ în instituțiile din România. Cu alte cuvinte, dacă nu înțelegem textul de lege, nu îl vom putea explica altora. 

În data de 19 septembrie 2024 a fost publicat Indexul Global al Inteligenței Artificiale (Global Artificial Intelligence Index 2024) pe website-ul britanic de știri denumit Tortoise Media. Studiul oferă statistici actuale ale investiției alocate în dezvoltarea instrumentelor de inteligență artificială în 83 de țări la nivel global. Indexul, ajuns deja la cea de a cincea ediție, situează România pe locul 50 din punct de vedere al investiției alocate pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.

Unul dintre cele mai interesante grafice oferite în cadrul acestui studiu îl reprezintă analiza volumului, a calității și noutății activităților de cercetare în domeniul IA la nivelul statelor evaluate.

Graficul propune o comparație între mai mulți indici stabiliți pentru a reliefa interesul pe care îl acordă diferite țări publicațiilor în domeniul IA și conferințelor academice, calității instituțiilor de educație care oferă programe educative în domeniul IA și dezvoltarea noilor arhitecturi și sisteme IA prin construcția modelelor IA la scară largă (large-scale AI models). O concluzie este aceea că țări precum SUA, China, Singapore, Marea Britanie, Israel și Elveția au un sistem de cercetare foarte bine dezvoltat, spre deosebire de țările din UE.

Studiul diferențiază între mai multe subdomenii de cercetare: subdomeniul privind dezvoltarea algoritmilor de bază (fundamental algorithms) în care Franța, Israel și Singapore manifestă un interes predominant, cercetarea aplicată a inteligenței artificiale care definește modul în care IA se aplică în diferite ramuri de activitate, subdomeniu în care India alocă resurse importante și un al treilea subdomeniu reprezentat de investiția în dezvoltarea modelelor IA la scară largă cu totul noi, precum DeepMind, pentru care SUA, China și Marea Britanie alocă cele mai mari fonduri.

Din punct de vedere al dezvoltării instrumentelor de inteligență artificială, SUA se află în fruntea clasamentului țărilor care dețin cele mai puternice modele IA la scară largă, datorită giganților din industria tech americană. China a devenit un competitor important pentru SUA din punct de vedere al dezvoltării modelelor IA de tip „cod deschis” sau open source, precum ChatGPT, două dintre cele mai importante companii chineze dezvoltând modele precum Qwen (Alibaba) și Yi (01.AI).

Franța se situează în prezent pe locul cinci în lume din punct de vedere al investiției în cercetarea modelelor IA, prin eforturile de a dezvolta modele mari de limbaj (LLM) non-engleză și al susținerii mai multor startup-uri care dezvoltă IA generative.  

Conform Indexului Tortoise, România se poziționează în urma Turciei, a Poloniei, Cehiei, Greciei, Maltei și Ungariei din punct de vedere al interesului acordat cercetării și inovării. România a investit în domeniul cercetării și inovării în 2023 suma de 1,34 miliarde de lei, respectiv 0,18% din PIB și în anul 2024 suma de 1,42 miliarde de lei, adică 0,19% din PIB, ceea ce plasează dezvoltarea inteligenței artificiale și potențialul inovator al noilor tehnologii pe ultimul loc între interesele economice ale guvernului nostru.

Conform Data.Gov.ro, în 2024 din totalul de aproximativ 1,6 milioane de firme înregistrate în România, aproximativ 860.000 sunt active, ceea ce reprezintă 55% din total, restul firmelor fiind radiate sau inactive.

Principala activitate a firmelor active din România este comerțul, în special comerțul cu ridicata și cu amănuntul și repararea autovehiculelor și motocicletelor. Acest sector reprezintă cel mai mare număr de firme active, urmat de firmele din industria prelucrătoare, construcțiile și serviciile profesionale, științifice și tehnice.

În prima jumătate a anului 2024 au fost radiate peste 40.000 de firme și au fost înființate 68.223 de firme noi având ca principal obiect de activitate comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul, depozitarea și construcțiile.

Drept urmare, companii având ca obiect de activitate cercetarea și inovația în domeniul dezvoltării și aplicării noilor tehnologii, a gestionării resurselor regenerabile și de impact asupra mediului înconjurător, care reprezintă în momentul de față principalele domenii de interes ale Uniunii Europene, nu sunt înființate în România.  

Interesul nesemnificativ al României pentru noile tehnologii este confirmat și de Raportul Performanță UE în Știință, Cercetare și Inovație (Science, Research and Innovation Performance of the EU) publicat de Uniunea Europeană în 27 iunie 2024.

Conform acestui raport, țara noastră este considerată „performer slab de nivel inferior” (bottom low performer), față de anul 2023 când era clasificată „țară emergentă în domeniul cercetării și inovării” în comparație cu alte țări evaluate drept performeri de top cum ar fi Danemarca, Suedia, Olanda, Germania sau Finlanda.

Mai mult, Uniunea Europeană continuă efortul de a evalua performanța în inovare a țărilor membre, întocmind un profil al fiecărui stat membru.

Conform Profilului de Țară al României din cadrul Tabloului European al Inovării (European Innovation Scoreboard 2024 – Country Profile Romania), deși calitatea conexiunii la internet este cotată la un nivel foarte ridicat (144,4 performanță față de nivelul țărilor din UE), exportăm produse tehnologice și înregistrăm o creștere de 59,6% a publicațiilor științifice citate față de anul 2017 (ultimii 7 ani servesc drept o referință temporală pe parcursul întregului studiu), lipsa resurselor umane diminuează potențialul de dezvoltare în inovație al României, ceea ce semnifică o contribuție la eforturile în cercetare ale UE calculată la mai puțin de o treime din media țărilor membre în acest domeniu.

De asemenea studiul evidențiază faptul că România înregistrează o scădere a procentului de doctoranzi care finalizează studiile de doctorat (23,2%) din 2017 până în prezent, ceea ce are consecințe directe în potențialul inovator al țării.

Se mai arată în acest studiu faptul că aptitudinile tehnice rămân o provocare constantă, o parte foarte mică din populație având competente de lucru pe calculator, România înregistrând un procent de 21,3% nivel de performanță din media UE la acest capitol.

Având în vedere statistica, se explică ușurința cu care statul a sancționat antreprenorii prin suprataxarea profitului acestora în 2023 și a șters prin amnistie fiscală datoria companiilor care nu au plătit taxe la timp în 2024.

Astfel, statul folosește mediul antreprenorial precum o sursă sigură de venit și pe care o taxează sistematic fără a oferi sprijin în egală măsura antreprenorilor, ceea ce reiese și din cifrele ultimului studiu analizat: -8.9% investiții directe sau indirecte ale guvernului pentru sprijinul activităților de cercetare și dezvoltare al companiilor între 2017 și 2024, un procent de 6,3% fonduri alocate companiilor care introduc în piață produse inovatoare în ultimii șapte ani și 0.0% sprijin alocat în această perioadă companiilor mici și mijlocii care dezvoltă procese de business inovatoare.

Deși publicațiile străine în domeniul inteligenței artificiale și a dezvoltări noilor tehnologii ca parte din programul European sau global al inovării digitale sunt traduse din ce în ce mai des și în limba română, conferind acces la informație de bună calitate, iar interesul mediului de afaceri, academic și de cercetare din România pare să manifeste dorința de intra în ritmul țărilor dezvoltate, guvernul nostru rămâne interesat de aceleași verticale: pensii și ajutoare sociale. Recunoaștem importanța acestora, dar avertizăm o dată mai mult, că sumele promise nu pot fi asigurate din împrumuturi.