Până în 2025 investițiile în startup-uri AI românești vor ajunge la 50 mil. EUR

Nivelul investiţiilor în startup-uri de Al din ultimul trimestru (T4) din 2019 plasează România aproape de vârful clasamentului ţărilor din Europa de Est, în urma Ungariei, Rusiei şi Poloniei, dar înaintea Cehiei, Sloveniei sau Slovaciei. În ultimele trei luni ale anului trecut, investiţiile în startup-uri de Al în România s-au situat în jurul valorii de 20 milioane de euro.

Între 2018 și al treilea trimestru al 2019 s-au investit 6 milioane de euro în România în startup-uri de inteligență artificială, peste Serbia și Bulgaria, dar sub Ucraina, Slovacia sau Slovenia. Totuși, investițiile primite de TypingDNA și FintechOS au dus ca volumul investițional să crească la noi în țară.

Conform estimărilor Horváth & Partners, în ultimul trimestru din 2019, România a urcat şapte poziţii în topul ţărilor din regiune cu cele mai mari investiţii în startup-uri de Al. Această creştere spectaculoasă se datorează şi investiţiilor de Serie A primite de Typing DNA, start-up de soluţii de securitate online bazate pe biometrie comportamentală fondat la Oradea, şi FintechOS, startup românesc de tehnologie financiară automatizată.

"Start-up-urile de Al de pe piaţa autohtonă au avut un parcurs foarte bun în 2019, în special în ultima parte a anului. Investiţiile Serie A, în valoare de aproape 20 milioane de euro în start-up-urile Typing DNA şi FintechOS, au accelerat creşterea României, care este de altfel tot mai apreciată şi în clasamentele globale ale ţărilor care au posibilitatea de a susţine şi beneficia de pe urma revoluţiei tehnologice bazată pe Al. Din aprecierile noastre, perioada de efervescenţă extraordinară de pe segmentul de digitalizare, pe care o traversăm în prezent, se va intensifica în următoarea decadă. Creşterile la nivelul PlB-ului, generate de Al şi Machine Learning la nivelul Europei, vor fi de ordinul a 1,5-2 trilioane euro în următorii 10 ani”, a explicat Kurt Weber, Director General al Horváth & Partners Romania.

Coursera, una dintre cele mai prestigioase platforme de învăţare online din lume, a întocmit în 2019 un raport, Coursera - Indicele Global al Competenţelor, prin care evaluează la nivel mondial competenţele pe care le au ţările de a susţine și de a beneficia de revoluţia AI.

Astfel, România a fost clasificată ca fiind competitivă în zona de AI, cu un scor de 0,60, în urma SUA şi a Marii Britanii, dar cu o poziţie în faţa Ungariei. Clasamentul a fost întocmit ţinându-se cont de nivelul de competenţă în următoarele categorii: statistică, AI, inginerie de software, Machine Learning, programare statistică, matematici. România a obţinut calificativul „Competitiv Cel mai avansat”, Ia primele patru.

Potrivit analizei Horváth & Partners, investiţiile globale de tip Private Equity şi Venture Capital în startup-uri de AI s-au majorat considerabil începând cu 2011. Între 2015 şi 2019, media creşterii  acestui tip de investiţii, calculată la nivelul SUA, Chinei, Uniunii Europene, Israelului, precum şi a celorlalte ţări, a fost de 47%. Anul trecut au fost investiți 24,8 miliarde de euro în startup-uri AI din aceste regiuni.

Majoritatea investițiilor în startup-uri AI în 2019 din Europa au avut loc în Marea Britanie, urmată de Germania și Franța. Și corporațiile fac investiții în AI și în 2019 au fost investiți 34,7 miliarde de euro.

Cele mai mari investiții au mers către aplicații de machine learning, către platforme de machine learning și roboți, explică Constantin Pelehra, managing consultant al Horváth & Partners.

Inteligența Artificială va crește PIB-ul global cu 1,2% în fiecare an până în 2030, mai mult decât orice inovație din istorie. De exemplu, introducerea internetului a dus la creștere PIB-ului Global cu 0,6%.

China va beneficia cel mai mult de AI, urmată de America de Nord și Europa de Nord.

Piaţa forţei de muncă va fi, la rândul său, puternic influenţată de procesele de robotizare (RPA), Ai şi întreaga dezvoltare de pe segmentele de digitalizare şi e-learning. Din estimările Horváth & Partners, între 40% şi 50% dintre locurile de muncă existente ar putea fi înlocuite de soluţii de automatizare, până în 2030. Funcţiile unde există cea mai ridicată probabiiitate de automatizare sunt în activităţi ce ţin de contabilitate, logistică, depozitare, marketing, casierie, secretariat, relaţii cu publicul, dactilografiere, industria alimentară (prepararea alimentelor), operare de instalaţii mobile, asamblare de componente, minerit şi manufactură etc.