Ioan Iacob, FlowX.AI: Companiile nu mai vor să construiască infrastructură AI. Vor agenți care funcționează din prima

Această schimbare este și motivul pentru care FlowX.AI, startup-ul fondat de românii Ioan Iacob și Andrei Drăgănescu, și-a schimbat strategia în 2025. După aproape un deceniu în care a dezvoltat o platformă de inteligență artificială destinată proiectelor complexe de transformare digitală, compania a început să ofere agenți AI gata de utilizare, pe care îi operează chiar ea pentru clienți.

„Democratizare. Producție. Scalare”, așa rezumă Ioan Iacob, CEO și cofondator FlowX.AI, anul 2025.

„Democratizare pentru că am împachetat platforma pe care am construit-o în ultimii zece ani într-o serie de agenți gata de folosit. Înainte, vindeam o platformă pe care clienții o adoptau în proiecte mari de transformare. Acum, oferim agenți care rulează pe platforma operată de noi - clientul aprinde lumina, noi ne ocupăm de centrala care produce electricitatea. Producție pentru că ceea ce contează în AI pentru enterprise este ce rulează efectiv pe sisteme reale, cu bani reali, cu audit complet. Scalare pentru că modelul acesta deschide drumul către companii care nu au timpul, bugetul sau apetitul pentru un proiect de doi ani”, a spus Ioan într-un interviu pentru start-up.ro.

Cea mai mare provocare: cum diferențiezi AI-ul real de hype

Dacă 2025 a fost anul în care AI-ul a ajuns pe agenda aproape oricărei companii, pentru FlowX.AI cea mai mare provocare nu a fost tehnologia, ci zgomotul creat în jurul acesteia.

Ioan a menționat că organizațiile au fost bombardate cu promisiuni și demonstrații spectaculoase, iar una dintre misiunile companiei a fost să explice diferența dintre AI-ul folosit pentru activități de productivitate și AI-ul care poate susține procese critice de business.

„Cea mai mare oportunitate a anului a fost și cea mai mare bătaie de cap: piața era plină de zgomot pe AI. Sute de vendori, mii de demo-uri, fiecare promițând revoluția. Treaba noastră a fost să-i ajutăm pe CIO și pe oamenii de operațiuni să vadă diferența dintre AI pentru emailuri de marketing și AI pentru core-ul business-ului - pentru creditare, claims, underwriting, fraudă. Lucruri care chiar mișcă veniturile.”

În același timp, compania a trecut prin propria etapă de creștere accelerată.

„A doua a fost internă. Am crescut rapid și am avut de calibrat ritmul - când mergem mai agresiv pe productizare și când nu compromitem calitatea infrastructurii pe care am construit-o. Tensiunea asta e, de fapt, semnul că faci ceva important.”

Clienții enterprise vor AI care produce rezultate financiare

În opinia fondatorului FlowX.AI, cea mai mare schimbare din ultimul an este modul în care companiile au început să privească inteligența artificială.

Dacă în 2024 cele mai multe proiecte vizau marketingul sau customer support-ul, în doar câteva luni discuțiile s-au mutat către procesele care generează direct venituri sau reduc riscurile unei organizații.

„Prima: un CIO sau un șef de operațiuni care în 2024 experimenta cu AI în marketing sau customer support a ajuns, până la finalul lui 2025, să ceară AI în creditare, în claims, în underwriting, în detecția de fraudă. S-a mutat singur din zonele unde AI-ul e plăcut în zonele unde AI-ul produce bani - o schimbare de tonalitate puternică în douăsprezece luni.”

O schimbare la fel de importantă este că organizațiile nu mai vor să construiască singure infrastructura necesară pentru AI, preferând soluții gata de utilizare.

„A doua, și mai importantă: același client a renunțat să mai vrea să construiască singur infrastructura. La începutul anului, încă auzeam «ne construim platforma internă». Până la final, sintagma devenise «dați-ne agenții, voi rulați platforma; nu mai vrem un proiect de infrastructură de doi ani». El se ocupă de decizie, iar munca grea de infrastructură rămâne la noi. Acesta a fost momentul în care strategia noastră de productizare a avut sens.”

Potrivit lui Ioan Iacob, această schimbare nu se vede doar în sectorul financiar.

„Ce vedem peste tot - în domenii ca banking, asigurări, logistică, producție - e o foame reală pentru AI care funcționează la core-ul business-ului. Nu pentru chatboturi, nu pentru asistenți de scris emailuri. Pentru AI care produce rezultate financiare măsurabile.”

De la platformă la agenți AI

Această schimbare a pieței a determinat și cea mai importantă decizie strategică luată de FlowX.AI.

Compania a renunțat la modelul tradițional în care clienții cumpărau platforma și investeau în proiecte complexe de implementare, alegând să livreze direct agenți AI gata de utilizare, pe infrastructura administrată chiar de FlowX.AI.

„La începutul anului încă auzeam «ne construim platforma internă». Până la final, sintagma devenise «dați-ne agenții, voi rulați platforma; nu mai vrem un proiect de infrastructură de doi ani». El se ocupă de decizie, iar munca grea de infrastructură rămâne la noi. Acesta a fost momentul în care strategia noastră de productizare a avut sens”, a spus Ioan.

El a explicat faptul că provocarea reală în AI-ul enterprise nu este modelul de inteligență artificială, ci integrarea cu sistemele existente, auditabilitatea, guvernanța datelor, respectarea reglementărilor și controlul deciziilor automate.

„AI individual este una, AI pentru instituții e complet altceva. Pentru instituții, nu modelul este partea grea. Greul stă în integrarea cu sisteme legacy, în garantarea că modelul nu ia decizii nesupravegheate în fluxurile critice, în guvernanță, în auditabilitate, în GDPR, în controlul accesului la date.”

Cea mai importantă metrică: ce rulează deja în producție

FlowX.AI nu publică venituri sau numărul de clienți, fondatorul menționând că acești indicatori spun prea puțin despre valoarea unei companii care dezvoltă AI pentru enterprise.

„Metrica care contează cu adevărat în AI pentru enterprise nu este multipla de creștere, ci este ceea ce rulează în producție, la cea mai înaltă scară, la cei mai exigenți clienți.  Cifre detaliate de venituri sau număr de clienți nu dăm public; ce rulează în producție spune mai mult.”

În schimb, preferă să vorbească despre implementările aflate deja în producție.

Spre exemplu, State Street, una dintre cele mai mari instituții financiare din lume, utilizează tehnologia companiei de aproape doi ani, iar FlowX.AI rămâne singura platformă AI aprobată pentru producție în cadrul instituției.

În același timp, OTP folosește platforma pentru procesele de creditare în trei țări, iar Banca Transilvania și-a construit pe această tehnologie o parte importantă din experiența digitală destinată clienților de retail.

„Aceasta înseamnă mai mult decât orice grafic de creștere; sunt sisteme care funcționează în spatele a milioane de tranzacții, supuse celei mai stricte reglementări din lume.”

Compania are aproximativ 140 de angajați și birouri în New York, Budapesta și Ljubljana, continuând recrutările.

FlowX.AI caută în special oameni pentru poziții de enterprise sales, product și forward-deployed engineering - echipele care implementează efectiv soluțiile AI în organizațiile cliente.

„Recrutăm global pentru pozițiile care contează: sales senior pe enterprise, produs, forward-deployed engineering. Forward-deployed engineering este zona unde construim cel mai agresiv - oamenii care duc AI-ul nostru efectiv în producție la client, fac integrarea, schimbarea de proces, calibrarea agenților. E meseria care decide dacă AI-ul livrează sau nu - și nimeni nu o face suficient de bine în piață.”

Ioan a menționat că FlowX.AI își permite să fie selectivă în recrutare, iar cea mai mare provocare nu este găsirea oamenilor, ci menținerea standardelor într-o companie aflată în creștere.

„Recrutăm din poziție de forță. Suntem eficienți cu capitalul - câștigăm în fața unor competitori cu sute de milioane în bancă, pe o fracțiune din resurse. Suntem o companie care livrează în producție la cei mai pretențioși clienți din lume și își poate permite să fie selectivă. Cel mai greu nu e să găsești oameni, ci este să păstrezi ștacheta sus când crești rapid. Asta cere disciplină de leadership și o cultură clară despre ceea ce înseamnă „bun”. Cine se uită la o ofertă de la noi trebuie să știe că vine la cea mai grea problemă din AI pentru enterprise. Nu este pentru toată lumea.”

România rămâne unul dintre centrele de dezvoltare

Deși FlowX.AI este o companie cu sediul în Statele Unite și vinde pe piețe precum SUA, Marea Britanie și Europa de Vest, România continuă să joace un rol important în dezvoltarea tehnologiei.

„Avem rădăcini și talent în mai multe geografii, inclusiv în România. Piața locală contează pentru noi din două considerente. Avem talent excepțional pe care îl recrutăm de aici - inginerie, produs, AI research. Și avem câțiva clienți strategici - în primul rând, Banca Transilvania, partener încă de la început, care a dovedit ce este posibil cu platforma noastră. Dar nu vindem din România. Vindem de unde este clientul - New York, Boston, Milano, Frankfurt, Londra, București.”

O parte importantă din activitatea de cercetare și dezvoltare este realizată în România, iar Banca Transilvania rămâne unul dintre partenerii strategici ai companiei.

„O companie construită în mare parte din România livrează astăzi în producție la State Street și la unele dintre cele mai mari bănci din lume. Nu e un accident, ci este dovada că se poate construi de aici pentru cea mai exigentă piață din lume.”

Europa Centrală și de Est poate recupera mai repede decât Vestul

Întrebat dacă observă diferențe între companiile din Europa Centrală și de Est și cele din Europa Occidentală în ceea ce privește adoptarea inteligenței artificiale, Ioan a spus că adevărata diferență nu este una geografică.

În opinia sa, organizațiile care reușesc să obțină rezultate din AI sunt cele care îl integrează în procesele esențiale ale afacerii, indiferent de țara în care operează.

„Diferența reală nu e geografică, ci este între AI individual și AI instituțional. Companiile care reușesc cu AI - oriunde ar fi - sunt cele care îl folosesc la core-ul business-ului, nu la periferie. Cele care eșuează - din nou, de oriunde ar fi - confundă productivitatea individuală cu transformarea companiei.”

Există însă un avantaj pe care fondatorul FlowX.AI îl vede în regiunea Europei Centrale și de Est. Spre deosebire de multe instituții financiare din Vest, băncile din regiune au trecut prin mai puține generații de infrastructură IT și pot adopta mai rapid tehnologii moderne.

„Am observat ceva interesant. Băncile din Europa Centrală și de Est, ca Banca Transilvania și OTP, au sărit peste mai multe generații de tehnologie deodată. Nu au moștenirea de treizeci de ani de experimente IT pe care o au unele bănci din Vest. Aceasta le permite să adopte infrastructură modernă direct. Dar regula rămâne: cine bagă AI în lending, claims, fraudă, underwriting câștigă. Cine-l bagă doar în prezentări PowerPoint pierde. Aceasta nu ține de geografie”, a mai spus Ioan.  

Obiectivul pentru 2026: AI-ul instituțional

Pentru 2026, FlowX.AI urmărește extinderea în Statele Unite, Marea Britanie și Europa de Vest, precum și intrarea în industrii precum logistică, producție, construcții și automotive.

În paralel, compania își propune să ajungă cash-positive, ceea ce îi oferă flexibilitate inclusiv în privința unei noi runde de finanțare.

Ioan a adăugat că următorii ani vor aparține companiilor care vor reuși să implementeze ceea ce el numește „AI instituțional”- soluții integrate în procesele critice ale organizațiilor, nu doar instrumente care cresc productivitatea individuală.

„AI individual e interesant, dar AI-ul care va decide câștigătorii și perdanții este AI-ul instituțional. Cine începe să-l construiască în 2026 e cu un an înainte. Cine mai așteaptă, rămâne în urmă pe termen lung.”

Lecția lui Ioan: valoarea este în problemele pe care ceilalți le evită

După un an în care AI-ul a dominat agenda industriei tech, Ioan consideră că cea mai importantă lecție de leadership nu are legătură cu modelele de inteligență artificială, ci cu disciplina de a rămâne concentrat pe problemele dificile.

„Lecția din 2025 este despre unde stă valoarea reală: munca cea mai grea e și cea mai protejată. Toți construiesc AI pentru periferie - marketing, content, customer support - pentru că e ușor și greșelile nu costă. Nimeni nu vrea integrarea cu sisteme legacy, guvernanța, auditul, GDPR, controlul la nivel de date, garanția că modelul nu decide nesupravegheat în fluxurile critice. E muncă grea și plictisitoare. De ce să construiești o centrală nucleară când poți vinde becuri? Dar exact acolo este golul din piață - cererea există de mult timp, oferta serioasă încă lipsește. Noi am ales munca grea acum zece ani. Acum, e momentul în care decizia aceea se plătește.”

La nivel personal, Ioan a menționat că provocarea a fost să învețe să ignore oportunitățile care pot distrage compania de la direcția principală.

„Lecția personală a fost disciplina de a rămâne concentrat pe munca grea atunci când e mai tentantă o direcție ușoară. Într-o companie care crește repede, totul pare urgent și fiecare distragere pare o oportunitate. Am învățat să spun nu mai des și să protejez, împreună cu echipa, exact lucrurile grele care ne diferențiază.”