Jobs of the Future - De ce vom avea nevoie de manageri de deșeuri?

Fiecare locuitor din Uniunea Europeană generează anual peste 5 tone de gunoaie de orice tip. În România statistica arată că generăm 9 tone de persoană anual. 46% din acestea au fost stocate în ceea ce putem numi gropi de gunoi, iar 36% au fost reciclate. În episodul de astăzi al seriei „Jobs of the Future”, vorbim despre un nou job al viitorului, adică managerul de deșeuri.

Zi de zi oamenii produc deșeuri mai mult ca niciodată. Produsele comandate online sunt ambalate atent în cartoane și folie protectoare. Mâncarea de la supermarket e protejată. Iar de câteva luni, măștile de protecție aruncate pot însemna un pericol pentru mediu. 

Problema gunoaielor e că multe dintre acestea nu sunt biodegradabile, pentru că sunt realizate din materiale create de oameni. Plasticul nu exista acum câteva sute de ani, iar astăzi 6,3 miliarde de tone de plastic au devenit deșeuri. Doar 9% din acesta este reciclat. 

Gunoiul poate nu se vede în orașele administrate corespunzător. Îl ducem la ghenă, iar de acolo este luat. Dar gropile de gunoi arse, mirosul de peste orașe sau pentru comunitățile din apropiere, sunt mărturii ale pericolului. 

91% din emisii vin de la gropile de gunoi

Deșeurile au un impact serios asupra schimbărilor climatice. Conform datelor revistei „Nature”, 91% din emisiile de metan de la suprafață vin de la gropile de gunoi. 40% din gunoaie sunt arse, conform „Scientific American”. 

Urbanizarea rapidă, creșterea populației și dezvoltarea economică din ultimii ani vor înmulți cantitatea de deșeuri cu până la 70% în următorii 30 de ani. 

Anual orașele lumii cheltuiesc 300 de dolari pe cap de locuitor pentru a colecta gunoiul. Cu ajutorul inteligenței artificiale gunoiul se va putea colecta după nevoile fiecărei zone. Tomberoanele nu trebuie să fie golite neapărat luni la ora 8 dimineața în fiecare zonă a orașului. Cu ajutorul tehnologiei se vor putea optimiza rutele colectării. 

În primul rând, gazele emise de acestea vor putea fi transformate în energie prin bioreactoare și microturbine. Colectarea selectivă poate duce la reciclare și la crearea de compost care poate fi folosit ca îngrășământ. Dacă aceste lucruri sunt făcute individual acum, ele se vor transforma prin intermediul managerilor de deșeuri. 

Startup-urile lucrează la soluții pentru viitorul deșeurilor

Numeroase startup-uri lucrează deja la soluții. Flycatcher Technologies este o companie din India care vrea să ofere companiilor și clădirilor un compostor care poate transforma gunoiul în energie sau în fertilizatori care pot fi vânduți. 

Dacă acum trăim în epoca serviciilor la cerere, precum taximetria, mâncarea sau cumpărăturile de la supermarket, în viitorul vor fi servicii de colectare la cerere. În Bali, startup-ul Gringgo dezvoltă o soluție unde poți chema dintr-o singură aplicație pe cineva care să colecteze corect gunoiul, ca și cum ai chema un Glovo azi. 

Iar lucrurile nu se opresc aici. Un startup italian numit Vegea se adresează către cele 7 milioane de tone de deșeuri produse de industria de vinificație de acolo. Au descoperit cum să transforme deșeurile într-o bio-textilă din care se pot face haine. Astfel se elimină nevoia de 100 de milioane de tone de ulei folosit la producerea fibrelor sintetice. 

În plus, managerii de deșeuri vor propune și soluții pentru reducerea cantității de mâncare aruncată. Wasteless, un startup israelian, se conectează prin inteligență artificială la produsele pe care le consumi. Ei monitorizează în timp real prețurile produselor. Când acestea se apropie de expirare, prețul scade. Conform datelor, 39% din alimentele aruncate la supermarket pot fi consumate cu ajutorul acestora. Vânzare accelerată ajutată de calculator. 

Raluca Fișer, Green Revolution: „Trebuie să profităm de materia primă secundară”

Raluca Fișer, președinte al ONG-ului Green Revolution, a vorbit despre impactul deșeurilor asupra vieții noastre și strategiile prin care ne putem proteja mai bine în viitor. De asemenea, ea a discutat și despre responsabilitatea personală, dar și responsabilitatea autorităților.

„Cred că vorbim de mai multe direcții strategice. Cel mai important e să înțelegem că nu ține doar de autorități și de cei care legiferează. Sigur, ajută foarte mult și ne obligă pe noi consumator sau pe cei care produc ambalaje sau orice fel de deșeuri, dar aici e important în primul rând să ne punem întrebarea corectă: cum vrem să consumăm și ce consumăm? Și ce cantități?”, a spus Raluca Fișer.

„Suntem într-o perioadă în care reanalizăm modul în care vrem să beneficiem de resursele pe care le avem. Cred că cea mai importantă strategie e să minimizăm acest consum, să reutilizăm prin design, reciclare și alte cele resursele pe care le folosim și să avem materie primă secundară și după aceea să ne punem problema ce putem face cu un produs sau ceva pe care-l considerăm noi deșeu, dacă mai există o viață după?”, a mai spus aceasta.

Ce pot face oamenii acum pentru viitorul lor?

Raluca spune că oamenii nu trebuie, ci sunt obligați să regândească modul în care tratează deșeurile.

„Nu dacă se mai poate, ci dacă trebuie și suntem obligați să o facem. Cred că nu există o alternativă din multe considerente, inclusiv cea a limitării resurselor. Și de aceea dacă ne uităm și ce se întâmplă și din punct de vedere al directivelor europene sau al trendurilor internaționale vorbim foarte mult despre economie circulară, iar economia circulară care prevede reutilizarea îndelungată a resurselor pe care le avem, minimizarea consumului, un design mai inteligent al produselor în care să avem o componentă cât mai mare de produs reciclat, reutilizat, și asta se întâmplă în toate direcțiile și pe toate industriile”, explică aceasta.

Cu toate acestea, în România sunt și zone care stau bine, pentru că reciclăm și reutilizăm mai multe ambalaje decât media europeană.

„Deci aici vorbim de fapt despre deșeuri municipale, pentru că-i important să facem diferența între deșeul de ambalaje care este colectat de către producător, prin aceste organizații de transfer de responsabilitate, și acolo suntem peste media europeană din punct de vedere al colectării și reciclării produselor. Dacă în Uniunea Europeană e undeva la 42%, în România e 46% când vorbim de această zonă de colectare și reciclare”, a spus Raluca Fișer.

Cu toate acestea, deșeurile din orașe sunt un punct sensibil. „Dacă vorbim de deșeuri municipale, adică ceea ce aruncăm noi în mod special la ghenă din nefericire și nu neapărat colectat separat, România din nefericire nu-și atinge în momentul de față țintele, mai ales că vor fi din ce în ce mai dure, adică 50% în 2030, suntem undeva pe la 13%. Sigur că aici sunt multe lucruri care pot fi îmbunătățite și știu că la nivel actual se lucrează atât la nivel de minister în grupuri de lucru, inclusiv cu societatea civilă, cât și cu mediul de afaceri, de a găsi cele mai bune forme”, explică Raluca Fișer.

Efort individual versus efortul autorităților

Nu ne putem baza doar pe autorități să recicleze și să reutilizeze. Totul trebuie să plece și de la noi. Dar asta înseamnă să avem transparență în traseul deșeurilor.

„Sunt două aspecte. Pe de o parte e cea a autorității care trebuie să controleze, să asigure că totul este transparent și colectează corect, pentru că la rândul nostru raportăm toate datele acestea către Comisia Europeană, către Eurostat, acolo se întâmplă lucruri. Este interesul producătorului să știe ce se întâmplă cu deșeul pe care-l pune pe piață, vorbesc de deșeul de ambalaj de data aceasta. Și cât din el a fost recuperat și reciclat. E interesul statului să urmărească să vadă la rândul lui dacă nu se întâmplă niște lucruri și trebuie să amendeze producătorul, fie autoritatea locală. In the end tot pe noi ne sancționează. Că orice fel de amendă, în orice fel de direcție până la urmă tot la consumator ajunge, în produsul cumpărat sau în taxele pe care le plătim ajung să fie achitate. Și cred că asta trebuie să vorbim foarte clar și când vorbim despre infrigement pe zona de deșeuri, lumea trebuie să înțeleagă că sunt bani publici, sunt din taxele noastre. Deci cumva dacă ai grijă de portofelul tău propriu și personal, ai grijă și de această zonă”, spune Raluca Fișer.

„Educația este foarte importantă. Cred că populația trebuie să capete în primul rând încredere reală că sistemul funcționează, iar asta cumva e o obligație a autorității și a celor care sunt pe tot lanțul. Să arate transparent ce se întâmplă cu deșeul respectiv. Oamenii nu au încredere că el a aruncat, dar a văzut el că vine mașina și le pune la comun. Ei bine, dacă au fost luate pe fracții umed și uscat, este în regulă, că există bandă de sortare. Dar nu e treaba omului să înțeleagă lucrul ăsta, nici nu și-a pus problema. El a văzut că a venit o mașină și i-a luat deșeul amestecat și de ce a făcut el un efort de pomană”, explică reprezentanta Green Revolution.



Citeste si