Leadership în timpul incertitudinii

Trăim o perioadă plină de incertitudini. Niciodată, de la cel de-Al Doilea Război Mondial și până acum, lumea nu a traversat o asemenea succesiune rapidă de evenimente și crize ce au consecințe imposibil de anticipat.

Adrian Stanciu este Decan al Maastricht School of Management România. Adrian este un consultant de Dezvoltare Organizațională, specializat în change management și cultură organizațională. A lucrat cu peste 50 de organizații, de dimensiuni mici și mari, în România și în străinătate.

  • Executive MBA: durează doi ani și se realizează part time, se adresează managerilor cu minimum cinci ani de experiență și minimum șapte ani de experiență de muncă sau antreprenorilor.
  • Master in Management: are o durată de un an și se adresează studenților de Master și young professionals care vor educație în domeniul managementului.
  • Fast Track Management Program durează patru luni și e adresat tot antreprenorilor și managerilor, dar funcționează ca un mini MBA în care să te educi foarte rapid.

Pe 5 martie, Goldman Sachs, probabil cea mai strălucitoare stea a analizei financiare din Statele Unite, locul în care se află unii dintre cei mai buni economiști și cel din care au plecat președinți ai Federal Reserve și Secretari ai Treasury, a transmis un avertisment pentru economia americană, prevăzând o contracție de 5% a PIB-ului pentru luna martie. În data de 25 martie, au crescut această predicție la 25%.

În realitate a fost de 32%, ce a provocat o contracție totală în Q1 de 5%. Situația a fost, și continuă să fie, atât de volatilă încât predicțiile au devenit inutile, iar durata lor de actualitate este ordinul zilelor, nu al lunilor și anilor așa cum eram obișnuiți.

Este și o perioadă în care suntem martorii unei avalanșe de teorii ale conspirației, fiecare mai extremă și mai absurdă decât precedenta. De la virusul scăpat dintr-un laborator la același virus folosit ca armă geopolitică și până la medicamente-minune, la Bill Gates care încearcă să ne controleze mintea prin vaccinarea obligatorie sau la guverne care închid oamenii în propriile case pentru a putea instala antene 5G. Teoriile au venit una după cealaltă.

Este posibil ca cele două observații de mai sus să fie conectate? Incertitudinea antrenează apariția conspirațiilor? Mintea noastră ne face feste? Cum răspunde mintea noastră unor asemenea situații, care sunt capcanele ce ne așteaptă, cum ne putem apăra de ele?

Sunt întrebări legitime și chiar dacă nu avem toate răspunsurile, cu siguranță avem câteva. Mintea noastră nu este pregătită să gestioneze nesiguranța, avem o înclinație naturală către identificarea modelului în realitate și potrivirea sa cu un model din trecut. Așa luăm majoritatea deciziilor în fiecare zi. Nesiguranța nu doar că ne stresează, dar creează anxietate și răspunsuri la provocări.

Chiar dacă unele răspunsuri sunt utile, anxietatea nu este; ea te poate face să te blochezi și generează un soi de stres negativ ce afectează sistemul imunitar al corpului uman, chiar principala noastră linie de apărare împotriva virusului. Trebuie să o înțelegem și să luăm măsuri pentru a o evita.

Situația este similară și la nivel organizațional. Discutăm deja de un deceniu despre noua lume VUCA, împrumutând un acronim militar pentru Volatility, Uncertainty, Complexity, Ambiguity. Definițiile acestor termeni ajung la intersecția a două variabile: cât de mult știm despre o situație și cât de mult putem prezice rezultatele acțiunilor noastre. Ambele variabile sunt acum la un minim istoric. Trăim în cea mai incertă perioadă.

În timpul acestui deceniu în care ne-am jucat cu definiția am făcut foarte puțin în organizațiile noastre pentru a ne pregăti pentru această realitate. A fost multă vorbă și puțină acțiune. Chiar dacă am perceput-o ca pe o amenințare, era cumva una distantă. Nu mai este cazul. Este aici, acum și trebuie să gestionăm situația fie că ne place, fie că nu.

Există un fenomen în teoria haosului care se numește creare. Îl putem vedea în comportamentul stolurilor de păsări sau în cel al bancurilor de pești. Toți indivizii se mișcă împreună, în șabloane foarte complicate, fără ca vreun membru al grupului să fie, aparent, la conducere. Dacă ne întrebăm cum este posibil, răspunsul este că toți urmează câteva reguli simple. Aceste reguli dau naștere unor comportamente foarte complexe, dar previzibile.

Chiar dacă nimeni nu poate anticipa comportamentul unui individ din grup, putem prezice destul de bine comportamentul întregului grup. Este chiar definiția unui sistem complex. În orice sistem complex există un nivel de predictibilitate, chiar dacă acesta este observat din interiorul sistemului pentru că membrii par că interacționează haotic. Obiectivul liderului în perioade ca aceasta să descopere comportamentul predictibil și regulile simple care îl guvernează.

În mod tradițional am gestionat sistemele complexe determinându-le să fie mai puțin complexe, făcând mișcarea părților predictibilă prin plan-și-execuție, comandă-și-control. Această abordare a mers foarte bine, însă este nevoie de abilitatea de a prezice viitorul. Această abilitate a dispărut acum și a luat cu ea paradigma comandă-și-control.

Am ajuns să avem succes prin viziune, planificare și execuția planurilor. Acum trebuie să vedem realitatea prin ochii marelui guru al managementului, Mike Tyson: ”Toți avem un plan până când primim primul pumn în gură”. Și noi tocmai am primit cel mai puternic pumn posibil. Dacă planurile au murit, cu ce le putem înlocui? Cum aliniezi oamenii fără un plan? Dacă procesele și regulile noastre nu mai merg, atunci ce merge?

Este una dintre temele pe care le adresăm în programele noastre de la Maastricht School of Management România, Executive MBA, Fast Track Management Program și Master in Management:.

  • Executive MBA are o durată de 2 ani, part time și se adresează managerilor cu minimum 5 ani de experiență și minimum 7 ani de experiență de muncă sau antreprenorilor.
  • Fast Track Management Program are o durată de 4 luni, fiind o versiune comprimată a programului de Executive MBA
  • Master in Management are o durată de 1 an și se adresează studenților de Master și tineri profesioniști în căutarea unui program de master în business și management.

Adrian Stanciu este Decan al Maastricht School of Management România. Adrian este un consultant de Dezvoltare Organizațională, specializat în change management și cultură organizațională. A lucrat cu peste 50 de organizații, de dimensiuni mici și mari, în România și în străinătate.

Înainte de a fi consultant, cariera sa a inclus poziții de management precum Managing Director la Xerox România, Business Unit Director la Xerox CEE și General Manager la Arexim, o companie românească de IT pe care a co-fondat-o și apoi vândut-o către Xerox Corp.