Legea Burnout, respinsă definitiv în Parlament. Ce prevedea proiectul și ce urmează pentru angajații din România

Camera Deputaților a respins definitiv proiectul de lege care urmărea recunoașterea și prevenirea epuizării profesionale în România. Inițiativa legislativă a primit 217 voturi pentru respingere, 34 împotrivă și 10 abțineri. Este a doua încercare eșuată de reglementare a burnoutului, însă inițiatorii anunță că pregătesc o nouă abordare și o dezbatere cu angajatorii, sindicatele și specialiștii în medicina muncii.
Legea burnout: respinsă definitiv

Proiectul PL-x 263/2026 a fost respins pe 4 noiembrie 2026 de Camera Deputaților, forul decizional. Inițiativa fusese depusă de 27 de parlamentari din mai multe formațiuni politice, printre care senatorii Irineu Darău și Cynthia Păun.

Potrivit publicației Hacking Work, proiectul fusese respins anterior de Senat, pe 23 martie, iar în septembrie primise raport de respingere și din partea comisiilor pentru muncă și sănătate ale Camerei Deputaților. Guvernul transmisese, de asemenea, un punct de vedere negativ.

Prima inițiativă, depusă în 2024 și retrasă ulterior, urmărea atât prevenirea burnoutului, cât și introducerea unor mecanisme de protecție pentru persoanele afectate, inclusiv servicii medicale și indemnizații.

Proiectul din 2026 a eliminat mecanismele de compensare și s-a concentrat asupra prevenirii epuizării profesionale, cu obligații mai restrânse pentru angajatori. Nici această variantă nu a obținut majoritatea parlamentară necesară.

Hambar atrage prima investiție de tip seed de la Vest Ventures, în valoare de 250.000 de euro 

 

Ce presupunea proiectul anti-burnout
  • angajatorii ar fi avut obligația să informeze anual salariații despre riscurile de epuizare profesională și despre metodele prin care aceasta poate fi prevenită
  • proiectul urmărea definirea epuizării profesionale și introducerea unor mecanisme de prevenție și identificare timpurie a riscurilor la locul de muncă
  • angajații ar fi putut semnala situațiile de burnout fără teama unor represalii din partea angajatorilor
  • printre măsurile propuse se numărau elaborarea unui ghid național pentru prevenirea epuizării profesionale, dezvoltarea unor instrumente de autoevaluare a riscurilor psihosociale și posibilitatea ca angajatorii să suporte parțial sau integral costurile unor servicii de sprijin psiho-emoțional.
  • proiectul includea și posibilitatea acordării unui concediu de refacere profesională prin acordul părților
Ce urmează după respingerea legii burnout

Potrivit unui interviu acordat în exclusivitate publicației Hacking Work de Cynthia Păun și Irineu Darău, principalele obiecții din procesul legislativ au vizat suprapunerea cu prevederile existente privind securitatea și sănătatea în muncă, dificultatea evaluării riscurilor psihosociale și lipsa de claritate a unor mecanisme propuse.

Hambar, platforma pentru micii producători realizată în șase luni. Startup-ul primește prima investiție seed de la Vest Ventures

Ministerul Muncii a susținut că legislația actuală permite deja abordarea riscurilor psihosociale, iar reprezentanții organizațiilor patronale au exprimat preocupări privind obligațiile suplimentare și eventualele consecințe juridice pentru angajatori.

Deși proiectul a fost respins definitiv, inițiatorii nu intenționează să renunțe la reglementarea prevenirii epuizării profesionale.

Cynthia Păun și Irineu Darău au anunțat, în interviul acordat Hacking Work, că vor organiza în decembrie o dezbatere la care vor invita reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor, specialiști în medicina muncii și securitatea și sănătatea în muncă, autorități și organizații interesate.

Scopul este identificarea unor soluții care să poată beneficia de susținerea mai multor părți înainte de redactarea unei noi inițiative legislative.

Una dintre variantele analizate este modificarea legislației existente privind securitatea și sănătatea în muncă, în locul adoptării unei legi separate pentru burnout.

În paralel, Hacking Work, publicație care susține campania #VremLegeaBurnout și care a strâns aproape 15.000 de semnături pentru reglementarea fenomenului, pregătește propriul pachet de propuneri pentru analiză juridică și consultări cu specialiști.

 

 

Citeste si