Mark Raben, SAP: Nu mă tem de vreo tehnologie nouă, mă tem de oameni

Privesc întotdeauna tehnologia din două perspective: una are legătură cu inovația tehnologică în sine, în timp ce cealaltă se concentrează pe inovațiile derivate, cele care rezultă din noile tehnologii. Echipa mea se concentrează mai degrabă pe cea din urmă - cum pot fi folosite noile tehnologii în business. Aici, de obicei, este nevoie de o îmbinare a mai multor tehnologii, nu doar una.

Pornim de la obiectivul de business, identificând oportunitățile și problemele care pot fi rezolvate cu ajutorul tehnologiei. De multe ori ne concentrăm pe eficiență și implementăm sisteme și soluții de automatizare în companii, pentru a elimina procese ce implică multă muncă manuală, repetitivă. Lucrăm la proiecte care ajută clienții să țină pasul cu schimbările mediului de business provocate de ritmul rapid cu care evoluează tehnologia. Practic, le oferim baza pentru ca ei să inoveze, să găsească noi modele de business, care să genereze surse noi de venituri.

Personal, sunt foarte interesat de machine learning și inteligența artificială întrucât ambele vor avea un impact major asupra modului în care trăim și a felului în care lucrăm. Mașinile autonome sunt un exemplu în acest sens - îți permit să lucrezi în timp ce mașina te duce la serviciu, acasă sau oriunde unde ai nevoie. În același timp, vor schimba întreaga economie - mașina va putea să-ți aducă venituri suplimentare, oferind servicii de taxi altor persoane după ce te lasă la destinație.

Blockchain este o altă tehnologie cu potențial enorm, în special în zonele serviciilor publice și a lanțurilor valorice. Totuși, cel mai probabil, va dura ceva timp până vom observa un progres considerabil în acest domeniu. Altfel, eu nu mă tem vreo tehnologie nouă, mă tem de oameni. Tehnologia este neutră în sine, nu este bună sau rea, ci oamenii sunt cei care decid cum să o folosească. Mă tem de modul în care oamenii vor abuza de tehnologiile disponibile.

Inovațiile care deschid calea spre succes se găsesc de obicei la periferie, unde companiile colaborează cu alte companii

Este dificil să schimbi un model de business. Există mai multe ingrediente în cadrul unei companii: departementul operațional, care are grijă ca toate operațiunile de zi cu zi să decurgă fără probleme, cel de vânzări, de marketing și R&D (cercetare & dezvoltare), care caută cele mai bune idei pentru dezvoltarea businessului și se asigură că acestea sunt puse în practică. Nu e ușor să găsești un mix potrivit.

Multe companii investesc în tehnologie, dar foarte puține în idei noi. Ideile controversate, chiar și cele trăznite, sunt cele care aduc schimbarea și transformarea modelelor de business actuale. Oamenii au nevoie de o oportunitate să lucreze la idei trăznite, dar e greu să pui în practică  acest lucru. Este și mai dificil să te asiguri că ideile disruptive sunt adoptate și apoi realizate în cadrul companiilor.

Experiența este importantă. Un fermier care cultivă cafea câștigă 2 cenți, un vânzător 10 cenți, în timp ce cafeneaua sau restaurantul vinde ceașca de cafea cu 2.5 euro – acest lucru se datorează experienței consumatorului. Iar dacă bei cafeaua într-o locație exclusivistă, prețul poate ajunge și la 10 euro pentru o ceașcă de cafea.

Companiile se concentrează prea mult pe vânzare și experiența de cumpărare în loc să se axeze pe experiența consumatorului, cum să-l convingă să cumpere din nou acel produs. Tehnologia are un rol important în modul în care consumatorul percepe produsul. De exemplu, dacă adaugi unor pantofi sport câțiva senzori, oamenii își pot monitoriza progresul, oferindu-le o experiență mai bună, chiar și după ce procesul de achiziție s-a încheiat. Oamenii devin astfel mai interesați de brand, vor cumpăra din nou și, cel mai probabil vor recomanda și altor prieteni.

SAP utilizează o metodologie numită design thinking, care mizează foarte mult pe găsirea problemei concrete înainte de a ne concentra pe găsirea unei soluții. Trebuie să ne asigurăm, în primul rând, că rezolvăm problemele reale. De asemenea, avem un proiect inovativ, The White Room, similar modului în care inginerii încep să schițeze soluții noi pe o coală albă de hârtie. În cazul nostru este vorba despre un mediu virtual în care poți crea orice soluție.

O altă metodologie pe care o folosim în cadrul SAP este fast prototyping, care presupune dezvoltarea în doar o săptămână a unei soluții prototip, împreună cu clienții noștri. Acest lucru ne ajută să primim feedback rapid din partea clientului pentru a putea continua dezvoltarea soluției. 

Știu ce funcționează în practică. Pentru o companie este foarte important să aibă o structură organizată și un management care să sprijine fiecare inițiativă, iar fără acestea este dificil ca inovațiile să fie acceptate. Ideile cool au nevoie de sprijin. Diversitatea junglei nu începe în mijlocul ei, ci la periferie, unde jungla intră în contact cu alte ecosisteme. Companiile sunt precum junglele. Inovațiile care deschid calea spre succes se găsesc de obicei la periferie, unde companiile colaborează cu alte companii. 

Acolo se nasc ideile noi și controversate, pe care ar fi bine să nu le prezinți imediat tuturor din companie. Ideea trebuie implementată înainte de a fi prezentată, deoarece unii ar putea încerca să o saboteze. Nici măcar să nu aduci vorba despre ea. Lucrează la idee, dezvoltă prototipul alături de experți care o pot transforma în ceva concret, un proiect pilot. Apoi o poți prezenta managementului, care poate astfel să recunoască impactul și potențialul acestei idei și să o susțină.

Da! Și este valabil pentru toate industriile, software-ul controlează tot: întreaga experiență a consumatorului, sisteme, servicii, soluții. Industria auto este un exemplu bun, vehiculele sunt acum echipate cu o mulțime de calculatoare controlate prin software. Vehiculele devin, de asemenea, servicii pe care le putem închiria cu ajutorul aplicațiilor mobile, adică software. 

Atât timp cât percepem tehnologia ca fiind doar tehnologie, oamenii nu pot ține pasul la capacitate de 100%. Nimeni nu folosește termenul de tehnologia de stăpânire a focului, îi spunem gătit. Nu spunem tehnologia prin care ne acoperim corpurile, se numesc haine. Tehnologia ne ușurează viața, ne ajută să supraviețium, o folosim într-un fel sau altul de la începuturile umanității. Nu e ceva nou. 

Putem spune că schimbările din ziua de azi se întâmplă mult mai rapid, dar impactul pe care gătitul l-a avut asupra dezvoltării noastre ca oameni a fost extrem de disruptiv. Același lucru este valabil și pentru agricultură, oamenii nu au mai fost nevoiți să vâneze, și-au crescut plantele și animalele. Agricultura a adus schimbări majore asupra modului în care trăim. În concluzie, tehnologie este eticheta pusă pe ceva pe care nu am reușit încă să stăpânim sau la care încă nu ne-am adaptat cu adevărat.

Oamenii sunt ființe iraționale. Au impresia că sunt în centrul tuturor lucrurilor și că gestionează totul prin propriul liber arbitru și deliberare. Dar acest lucru nu este deloc adevărat, 99% din tot ceea ce facem, facem în mod inconștient. Suntem de acord cu toții că respirația și digestia sunt procese pe care le executăm în mod inconștient, fiind părți din modul în care funcționăm, iar alte lucruri le facem în mod conștient, cum ar fi decizia de a cumpăra o mașină nouă. Însă, chiar și această decizie este luată în mod inconștient de creierul nostru, noi doar țesem o poveste în jurul acesteia pentru a o face să pară mai rezonabilă. După cum spuneam, tehnologia este neutră, dar fiecare dintre noi o interpretează și o folosește în felul său.

---

Mark Rabem va fi prezent in Bucuresti pe 24 octombrie, unde va avea o prezentare despre impactul tehnologiei asupra creierului uman, in cadrul SAP Now 2019.

Material realizat de Cristian Moldoveanu.