Mihai Sfrijan, Amber: AI-ul poate democratiza dezvoltarea de jocuri, dar creativitatea va face diferența

Mihai Sfrijan, Head of Studios în cadrul Amber, care a fost prezent în cadrul evenimentului Dev.Play din vara acestui an, consideră că impactul real al AI-ului asupra dezvoltării de jocuri a început să se simtă mai ales în ultimele șase luni, odată cu apariția unor modele mai performante. Tehnologia poate accelera programarea, activitățile de research și procesele operaționale, dar nu elimină nevoia de experiență, creativitate și capacitatea oamenilor de a structura un proiect.

„Cred că AI-ul a început să influențeze producția abia în ultimele șase luni, de când evoluția lui s-a accelerat și au apărut modele mult mai capabile. În același timp, însă, procesul de dezvoltare s-a schimbat și independent de AI. Cel puțin în cazul Amber, a trebuit să devenim mai eficienți”, a spus Mihai Sfrijan într-un interviul pentru start-up.ro. 

Amber folosește inteligența artificială atât ca instrument intern de lucru, cât și ca mecanică de joc. Un exemplu este Courtroom Chaos, un joc conversațional dezvoltat împreună cu Amazon Game Studios, în care AI-ul interpretează răspunsurile jucătorilor și adaptează experiența în timp real.

Industria s-a eficientizat înainte ca AI-ul să producă un impact real

Schimbarea modului în care sunt dezvoltate jocurile nu a început odată cu ascensiunea inteligenței artificiale. Reducerea bugetelor și redimensionarea echipelor, după o perioadă în care acestea au devenit foarte mari, au obligat studiourile să găsească modele de lucru mai eficiente.

În cazul Amber, structurile cu mai multe niveluri de management și rolurile foarte specializate au început să fie înlocuite cu echipe în care oamenii acoperă responsabilități mai diverse. De exemplu, rolurile de project manager și producător, care înainte funcționau separat, au fost reunite într-un singur rol de producător, responsabil de coordonarea întregului proiect.

„Modelul clasic, cu mai multe niveluri de management și cu oameni foarte specializați, care fac un singur lucru sau două, nu mai funcționează la fel de bine. Industria s-a schimbat: bugetele s-au redus, echipele au ajuns la un moment dat prea mari și apoi au trebuit redimensionate. Toate astea ne-au obligat să găsim moduri mai eficiente de a lucra”, a mai spus Mihai.

Amber investește, astfel, în dezvoltarea unor profesioniști cu un set mai larg de competențe, care pot contribui în mai multe zone ale unui proiect.

„Personal, îmi place direcția asta. Am fost întotdeauna un susținător al eficientizării, iar schimbările acestea au început să se întâmple chiar înainte ca AI-ul să aibă un impact real asupra producției. Cum va schimba AI-ul industria în continuare este însă o discuție mult mai amplă.”

Programarea, domeniul în care AI-ul are cel mai mare impact

Dintre toate etapele dezvoltării unui joc, programarea este în prezent zona în care inteligența artificială produce cele mai vizibile rezultate. Modelele au fost antrenate pentru sarcini sistematice și pot accelera scrierea codului, identificarea problemelor și dezvoltarea software.

„Nu în sensul că AI-ul scrie tot codul, dar acolo impactul este cel mai mare. Modelele actuale au fost antrenate foarte bine pentru astfel de sarcini, iar programarea este, prin natura ei, un domeniu foarte sistematic. De aceea vedem deja multe exemple de succes în care AI-ul accelerează semnificativ dezvoltarea software.”

În zona artistică, adoptarea este mai dificilă. Pe lângă reacția negativă a unei părți a industriei față de conținutul generat cu AI, există și dificultatea de a obține o calitate și o coerență artistică similare celor rezultate dintr-un proces creativ coordonat de oameni.

„În programare, AI-ul este perceput clar ca un instrument de lucru. În zona artistică, în schimb, este văzut de multe ori ca o scurtătură a procesului creativ, iar de aici vine și reticența. Noi încercăm să identificăm tool-uri care îi ajută pe artiști, fără să înlocuiască procesul creativ”, a explicat reprezentantul Amber.

În opinia sa, valoarea artei vine inclusiv din procesul dificil și consumator de timp prin care aceasta este creată. Inteligența artificială ar trebui, prin urmare, să sprijine artiștii, fără să înlocuiască sau să scurtcircuiteze creativitatea.

AI-ul are aplicații utile și în game design, mai ales pentru research, sintetizarea informațiilor și alte activități repetitive. Tehnologia face mai rapid lucruri pe care designerii le-ar fi realizat oricum, dar are nevoie de o cerință bine definită pentru a produce rezultate relevante.

AI-ul din spatele bugetelor, task-urilor și fluxurilor de lucru

Una dintre zonele în care inteligența artificială ar putea avea un impact important, dar despre care se vorbește mai puțin, este cea operațională, a menționat Mihai. Aici intră automatizarea sistemelor interne, monitorizarea bugetelor, urmărirea task-urilor și optimizarea fluxurilor de lucru.

Aceste utilizări sunt mai puțin spectaculoase decât generarea de cod sau integrarea AI-ului într-un joc, dar pot produce câștiguri semnificative de eficiență. Soluții similare sunt deja folosite la scară largă în domenii precum banking-ul și consultanța.

„Nimeni nu spune că abia așteaptă să folosească AI pentru tracking în Jira, dar impactul este foarte mare. În industrii mai puțin creative decât gaming-ul, cum sunt banking-ul sau consultanța, astfel de soluții sunt deja implementate pe scară largă și produc rezultate foarte bune.”

Vor dispărea pozițiile entry level?

Automatizarea unor sarcini poate reduce numărul anumitor poziții de început, inclusiv al celor care funcționau până acum drept poartă de intrare în industria de gaming. Un exemplu este traseul prin care o persoană începea în zona de quality assurance și ajungea ulterior să lucreze în producție.

„Există riscul ca unele poziții entry level să fie afectate. În același timp, AI-ul le oferă unor oameni posibilitatea de a crea jocuri pe cont propriu, fără să mai urmeze traseul clasic de intrare în industrie. Într-un fel, democratizează accesul la dezvoltarea de jocuri, la fel cum au făcut-o game engine-urile moderne sau platforme precum Roblox, unde există creatori de mare succes fără o pregătire formală în domeniu.”

În lipsa experienței, un începător poate primi o soluție greșită fără să își dea seama. De aceea, va exista în continuare nevoie de profesioniști care pot ghida și valida procesul.

Pe de altă parte, AI-ul le permite unor oameni să creeze jocuri pe cont propriu, fără să mai urmeze traseul tradițional de intrare într-un studio. Tehnologia poate democratiza accesul la game development, așa cum au făcut anterior engine-urile moderne și platforme precum Roblox.

„Este posibil ca unele dintre aceste etape să nu mai fie la fel de necesare, dar asta înseamnă și că anumite roluri entry level ar putea deveni mai puține. Cred că vom vedea atât riscuri, cât și oportunități, iar în final se va crea un nou echilibru”, a punctat Mihai.

Când oricine poate construi un joc, ideea va face diferența

Pe măsură ce instrumentele bazate pe AI fac dezvoltarea mai accesibilă, simpla capacitate de a construi un joc nu va mai fi suficientă. Creativitatea, direcția artistică, calitatea ideilor și mecanicile inovatoare vor deveni elementele prin care proiectele se vor diferenția într-o piață tot mai aglomerată.

„Cred că partea de creativitate va rămâne extrem de importantă. În momentul în care oricine poate crea un joc cu ajutorul AI-ului, diferența nu va mai fi dată de faptul că îl poți construi, ci de cât de interesant este. Cei care vin cu idei mai bune, cu o direcție artistică mai puternică sau cu mecanici de joc mai inovatoare vor reuși să iasă în evidență.”

În același timp, modelele actuale avantajează profesioniștii care au o gândire apropiată de cea a unui programator. AI-ul funcționează mai bine atunci când primește instrucțiuni clare, structurate și împărțite în componente, a mai spus Mihai.

El a explicat că este o diferență importantă între o cerere generală, precum „fă-mi un joc bun”, și definirea arhitecturii unui proiect: sistemele care trebuie construite, rolul fiecărei componente și modul în care acestea interacționează.

„Ca să obții rezultate bune, trebuie să poți construi această structură încă de la început, iar programatorii sunt, în mod natural, mai pregătiți pentru genul acesta de abordare.”

Amber integrează AI-ul direct în gameplay

Amber experimentează cu inteligența artificială atât în activitatea internă, cât și în jocurile dezvoltate. Courtroom Chaos, realizat împreună cu Amazon Game Studios, este un exemplu în care AI-ul nu este doar un instrument folosit în procesul de producție, ci devine parte din gameplay.

„Courtroom Chaos este un conversational AI party game în care jucătorii ajung în fața unui judecător interpretat de Snoop Dogg sau, în cea mai nouă versiune, de Arnold Schwarzenegger. Participanții pot inventa diferite scenarii sau spețe și interacționează cu jocul prin conversație.”

Judecătorul reacționează la ceea ce spun jucătorii, adresează întrebări, ia decizii și conduce experiența în timp real. În spatele interacțiunilor se află un sistem AI care interpretează răspunsurile și adaptează permanent desfășurarea jocului.

„Majoritatea companiilor privesc AI-ul în primul rând ca pe un tool, în timp ce noi avem deja experiența de a-l integra direct în gameplay. Din punctul acesta de vedere, Courtroom Chaos este una dintre puținele aplicații în care AI-ul nu este doar un instrument de dezvoltare, ci chiar o mecanică de joc”, spune Mihai.

În interiorul companiei, angajații sunt încurajați să testeze tehnologia și să îi descopere aplicațiile, fără ca utilizarea ei să fie impusă. Inițial, a existat reticență inclusiv în rândul echipei Amber, însă experimentarea a dus rapid la apariția unor idei și prototipuri.

„Cea mai mare provocare este, de fapt, să găsim timp pentru experimentare. Odată ce oamenii încep să lucreze cu AI-ul, apar foarte repede idei și prototipuri interesante. Chiar și eu am reușit să dezvolt jocuri în doar două zile folosindu-l. Este un instrument extrem de puternic și sunt convins că va avea un rol important în viitorul industriei, chiar dacă încă nu știm exact cum va arăta acel viitor.”

Sfat pentru studenți: construiți și lansați un joc

Pentru un student care își începe acum cariera în game development, cea mai importantă formă de pregătire rămâne experiența practică. Recomandarea lui Mihai este ca tinerii să înceapă să construiască, chiar dacă primul proiect este unul foarte simplu.

„Cred că, indiferent de domeniu, cu toții va trebui să învățăm lucruri noi ca să rămânem relevanți peste 10 ani. Dincolo de faptul că acum vorbim despre AI, sfatul meu rămâne același ca acum câțiva ani: apucă-te să construiești ceva.”

Aceștia pot folosi Roblox, Unity, Unreal sau Godot și își pot publica jocurile pe platforme precum itch.io sau Steam. Important este să treacă prin întregul proces: de la idee și concept până la implementare și lansare.

„Experimentezi, greșești, rezolvi probleme și mergi mai departe. Așa înveți cu adevărat. Dacă reușești să treci prin întregul proces de dezvoltare și să lansezi ceva, ești deja mult mai pregătit să intri în industrie”, spune reprezentantul Amber.

Dezvoltarea jocurilor este mai accesibilă decât în trecut, datorită cursurilor, resurselor online, comunităților și instrumentelor disponibile.

„Spre deosebire de acum câțiva ani, poți urma în București un program universitar dedicat dezvoltării de jocuri video, precum Echo School, unde există specializări în Game Design & Development, Game Engineering și Computer Arts & Animation, construite împreună cu Abertay University și orientate puternic spre proiecte practice și colaborarea cu industria. Dar, indiferent de drumul pe care îl alegi, cea mai valoroasă învățare rămâne aceea pe care o faci construind efectiv.”

România nu mai este percepută drept o piață ieftină

Adoptarea rapidă a inteligenței artificiale este necesară pentru ca industria locală să rămână competitivă, dar nu reprezintă singura provocare, a spus Mihai.

„Nu știu dacă avantajul bazat pe costuri mai este atât de relevant. Chiar dacă România rămâne competitivă din acest punct de vedere, nu mai este percepută ca o piață ieftină.”

Problema centrală devine capacitatea industriei de a dezvolta și păstra profesioniștii talentați. Taxele, legislația și siguranța unei cariere în gaming pot influența disponibilitatea oamenilor de a intra în industrie, de a experimenta și de a construi proiecte noi.

„Comparativ cu acum câțiva ani, când foarte mulți își doreau să devină programatori, profesia nu mai este percepută la fel de atractivă. Există riscul să pierdem unul dintre cele mai importante avantaje pe care le avem. Iar asta nu are legătură cu AI-ul, ci cu modul în care reușim să dezvoltăm și să păstrăm oamenii talentați”, a punctat Mihai.

Gaming-ul concurează pentru timpul oamenilor cu ecosistemul de divertisment

În ultimul deceniu, industria de gaming a trecut prin două etape foarte diferite. Perioada de creștere accelerată a culminat în timpul pandemiei, după care a urmat o corecție care continuă și în prezent.

„Poți să o numești scădere sau echilibrare, dar eu cred că, de fapt, este un semn că industria s-a maturizat. Probabil va continua să crească și în viitor, însă nu vom mai vedea ritmul exploziv din urmă cu cinci sau zece ani.”

Iar asta înseamnă că studiourile trebuie să devină mult mai eficiente și să concureze pentru atenția utilizatorilor într-un context mult mai dificil, a explicat Mihai.

În această categorie intră alte platforme de divertisment, cazinourile, piețele de predicții și activele crypto, care pot veni inclusiv cu perspectiva unui câștig financiar.

„Raportul pentru industria de gaming din acest an, realizat anual de Matthew Ball, care între timp a devenit Chief Strategy Officer la Xbox, este o analiză extrem de interesantă. El argumentează că industria de gaming nu mai concurează doar cu alte jocuri. În realitate, concurează pentru timpul și banii oamenilor cu orice altă formă de divertisment sau de investiție. Vorbește despre platforme precum OnlyFans, despre cazinouri sau despre Polymarket și crypto, unde oamenii aleg astăzi să își cheltuiască timpul și banii.”

Această schimbare obligă studiourile să regândească atât dezvoltarea jocurilor, cât și promovarea lor. Într-o industrie matură, concurența nu mai este limitată la produsele similare, ci se extinde către un ecosistem mult mai larg de experiențe.

„Mi s-a părut o perspectivă foarte interesantă și cred că a fost un semnal de alarmă pentru întreaga industrie. Ne-a obligat să realizăm că nu mai concurăm doar între noi, ci cu un ecosistem mult mai larg. Iar într-o industrie care a ajuns la maturitate, asta schimbă complet modul în care trebuie să gândești dezvoltarea și promovarea jocurilor.”

Șansa României este în jocurile indie și IP-urile proprii

România are deja jocuri și proprietăți intelectuale dezvoltate local, dar are nevoie de mai multe echipe capabile să își construiască propriile proiecte. Pentru apariția unui succes este nevoie de timp și de mai multe încercări, așa cum se întâmplă în orice industrie creativă.

„Cred că avem deja IP-uri și jocuri create local. Ce ne trebuie este să avem mai multe. Iar asta ține de modul în care susținem industria, astfel încât să existe cât mai multe studiouri și echipe indie care să poată încerca să construiască propriile proiecte.”

Un studio poate fi nevoit să lanseze trei, cinci sau chiar zece jocuri înainte ca unul dintre acestea să se impună pe piață. Contextul actual face însă tot mai dificilă finanțarea și promovarea unui IP nou, nu doar pentru companiile românești, ci pentru întreaga industrie.

„Din păcate, lucrul acesta devine din ce în ce mai dificil, nu doar pentru studiourile din România, ci pentru întreaga industrie. Este foarte greu să construiești un IP nou și să îl impui pe piață. Succesul există, dar este din ce în ce mai greu de obținut.”

Instrumentele de dezvoltare tot mai accesibile, inclusiv cele bazate pe AI, oferă totuși o oportunitate echipelor mici. Există deja jocuri românești lansate pe Steam și construite de numai doi sau trei oameni, care arată că un asemenea model poate funcționa.

„Nu cred că mai putem vorbi foarte des despre jocuri noi care ajung la sute de milioane de dolari, pentru că asta este tot mai greu pentru toată industria. Dar cred că România are șansa să producă tot mai multe jocuri indie de succes. De acolo pot apărea studiourile și proiectele care vor crește mai departe”, a mai spus Mihai.

Engineering-ul românesc este peste media multor piețe

România este recunoscută pentru calitatea programatorilor, iar nivelul profesioniștilor din zona de engineering este ridicat în comparație cu alte piețe. Mihai estimează că ponderea specialiștilor seniori din această zonă este chiar mai mare decât în multe alte țări.

„În schimb, cred că mai avem de recuperat în zona de artă și game design. Și asta se leagă de întrebarea anterioară: pentru a forma seniori în aceste domenii, ai nevoie de IP-uri proprii și de proiecte originale prin care oamenii să treacă și din care să învețe.”

Mihai a explicat că nu este vorba despre lipsa artiștilor sau designerilor buni, ci despre numărul mai mic de profesioniști cu experiență avansată.

„Asta nu înseamnă că nu avem artiști și designeri foarte buni. Avem. Doar că ponderea specialiștilor cu experiență în aceste discipline este încă mai mică decât în alte piețe. În schimb, pe engineering, cred că procentul de profesioniști seniori este chiar peste media multor alte țări.”

De la parteneri de încredere la creatori recunoscuți global

România este percepută ca o piață de încredere, iar echipele românești sunt percepute de companiile internaționale drept parteneri solizi, profesioniști și capabili să livreze rezultate.

„Echipele românești sunt văzute ca fiind solide, profesioniste și capabile să livreze rezultate. Iar reputația asta nu se construiește ușor.”

În următorii cinci ani, România trebuie să adauge acestei reputații mai multă creativitate, inovație și originalitate.

„Cred că următorul pas este să avem mai mult curaj să gândim la scară globală. Îmi amintesc că, acum 10–12 ani, când lucram la King, spuneam într-un interviu exact același lucru: că trebuie să încetăm să mai gândim local și să începem să construim pentru o piață globală. Cred că am început să facem asta, dar mai este loc de creștere.”

Pentru Mihai, următorul pas este ca studiourile locale să aibă curajul de a construi pentru piața globală și să investească în propriile idei și IP-uri.

„Dacă până acum principalul nostru avantaj a fost că suntem parteneri de încredere, cred că următorul obiectiv este să fim recunoscuți și pentru creativitate, inovație și originalitate. Acolo văd cea mai mare oportunitate”, a transmis Mihai.

Piața este mai dificilă decât în urmă cu un deceniu, când un joc mobile promițător putea atrage investiții mai ușor. Competiția a crescut, iar succesul este mai greu de obținut.

„Dar cred că există și o parte bună în asta. Cei care vor reuși să iasă în evidență în următorii ani vor fi, probabil, cei mai buni dintre cei buni.”