Modelul est-european prin care Bucureștiul poate deveni capitală europeană verde

Până nu demult, Lituania și implicit Vilnius au trecut printr-un regim politic care a avut o traiectorie de dezvoltare diferită față de orașele vestice. Similar României, autoritățile capitalei Lituaniei spun că țara lor a fost după anii 90' la 45 de ani în urma statelor din vest.

Astfel, a fost nevoie de multe proiecte pe care administrația din Vilnius a trebuit să le recupereze și chiar de mai multe inovații pentru ca orașul să rămână relevant în cursa pentru dezvoltare sustenabilă. Iar cum capitala verde pentru anul 2026 nu a fost încă desemnată, Bucureștiul încă are șansa de a demonstra că poate investi în proiecte care să aducă orașul mai aproape de oameni.

Citește mai multe despre acest subiect din articolul nostru de pe Green Start-Up, realizat în urma unei discuții cu administrația locală din Vilnius.

Există și avantaje atunci când începi să te dezvolți mai târziu. Poți vedea ce măsuri au luat alții, să eviți greșelile lor și să implementezi fix măsurile care vor aduce cele mai mari beneficii în comunitate.

Asta au făcut și reprezentanții din Vilnius, iar printre priorități s-au numărat investițiile în energie verde și modernizarea infrastructurii de încălzire.

„Acest lucru a dus nu doar la prinderea din urmă a orașelor europene mai dezvoltate, dar și la implementarea de soluții mai inteligente, moderne și sustenabile. Este important să înțelegem și contextul global al schimbărilor climatice pentru ca un oraș să poată deveni neutru din punct de vedere climatic într-un timp cât mai scurt posibil, dar și pentru a deveni independent energetic”, au declarat pentru Green Start-Up reprezentanții lituanieni.