Modificări legislative: concilierea, cercetarea disciplinară, hărțuirea morală și reguli mai stricte de igienă și securitate în muncă

Spre exemplu, în data de 03 octombrie 2020 au intrat in vigoare modificările Codului Muncii, Legea 53/2003, care vizează posibilitatea de a soluționa conflictele de muncă pe cale amiabilă, prin conciliere, cu respectarea anumitor condiții.

Concret, se introduce posibilitatea ca la negocierea, încheierea sau modificarea contractului individual de muncă ori pe durata concilierii unui conflict individual de muncă, oricare dintre părti să poată fi asistată de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

Consultantul extern specializat in legislatia muncii, denumit in continuare consultant extern, poate fi un avocat, un expert în legislatia muncii (inclusiv expert contabil sau contabil autorizat) sau, după caz, un mediator specializat in legislatia muncii. Modalitatea de plata a consultantului se stabileste intre parti.

Regulamentul intern al companiei trebuie actualizat și trebuie introdusă procedura de soluționare pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă, a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților. În acest caz modificările Regulamentului intern trebuie aduse la cunoștința tuturor salariaților.

Procedura de conciliere este descrisă la art. 2311, Codul Muncii, și constă în principiu: în convocarea părților, redactarea de către consultantul extern a unui acord care va conține înțelegerea părților și modalitatea de stingere a conflictului și ulterior, semnarea de către părti a unui Proces verbal privind rezultatul concilierii.

De asemenea, acum, salariatul poate fi asistat de un consultant extern în cazul cercetării disciplinare. În plus, cercetarea disciplinară poate să fie demarată de un consultant extern, la cererea angajatorului. Regulamentul intern trebuie modificat și pentru actualizarea informațiilor legate de procedura privind cercetarea disciplinară a salariaților.

Pe de altă parte, fiecare angajator are dreptul de a-și organiza activitatea de resurse umane și salarizare în urmatoarele moduri:

• prin asumarea de către angajator a atribuțiilor specifice;

• prin desemnarea unuia sau mai multor angajați cărora să li se repartizeze, prin fișa postului, atribuții privind activitatea de resurse umane și salarizare;

• prin contractarea unor servicii externe specializate în resurse umane și salarizare.

Serviciile externe specializate în resurse umane și salarizare vor fi coordonate de către un expert în legislația muncii. În acest caz, este vorba de experții contabili și contabilii autorizați, conform OG.65/1994, dar și de experți în legislația muncii, conform cod COR 242220, care acționează independent.

Pe de altă parte, legea nr. 167/2020 a introdus în legislația contra discriminării aspecte ce țin de hărțuirea morală la muncă, dar și precizarea expresă că firmele trebuie să ia orice măsuri necesare pentru a preveni și combate acest fenomen. Una dintre chestiunile prevăzute este modificarea regulamentului intern pentru a introduce sancțiuni în zona hărțuirii morale, iar firmele care nu fac asta riscă amenzi între 30.000 și 50.000 de lei.

Angajatorul are obligația de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă. Nu există excepții și includerea în regulament a acestor aspecte e obligatorie pentru toate companiile.

Totodată, reguli mai stricte de igienă și securitate în muncă au fost aduse odată cu venirea pandemiei. Respectarea noilor reguli impuse de actualul context epidemiologic trebuie impusă, iar în unele cazuri, când salariații nu conștientizează gravitatea situației și necesitatea respectării întocmai a acelor reguli, sancționarea disciplinară a abaterilor pare cea mai bună variantă.