Muzeul eșecului: lecții pe care să le aplici în business

Samuel West a fost pentru mai mulți ani psiholog care voia să ajute companiile să creeze o cultură a inovației și experimentării. A fost o muncă frustrantă și fără urmări profunde. Mai departe a pornit un Muzeu al eșecului prin care vrea să promoveze discuțiile despre eșec.

Problema a fost că toți să gândeau la moduri în care să aibă succes, dar nu și la eșecuri. El a vrut să promoveze discuțiile despre eșec și astfel a venit cu ideea unui Muzeu al eșecului.

"Pentru a învăța din eșecuri trebuie să vorbim despre ele. Muzeul este o metodă bună pentru a avea o asemenea discuție", spune West, pentru Sifted.eu

El a adunat peste 140 de obiecte pentru această expoziție. Ce a învățat el din toate aceste eșecuri:

- este eliberator să vezi că și firmele mari dau greș. Mulți oameni mi-au spus că după ce au văzut aceste obiecte și-au dat seama că și giganții pot greși și astfel ei ar putea să-și asume mai multe riscuri.

- este greu să găsești un punct comun în aceste eșecuri. Totuși, o greșeală pe care au văzut-o des este aceea de a promite mai mult decât poate livra produsul. Un exemplu dat este Google Glass. Google a investit foarte mult în a face Glass un obiect cool, însă gadgetul nu a avut succes și nici nu a fost considerat vreodată cool.

- obsesiile șefilor pot duce la un eșec. Un exemplu este Amstrad E-m@iler, lansat în 2000 de către antreprenorul Alan Sugar. El a devenit cunoscut datorită PC-ului Amstrad din anii 80, dar E-m@iler, un telefon cu conectivitate limitată la internet, era deja depășit atunci când a fost lansat.

- întinde-te numai cât ți-e plapuma este o vorbă românească care descrie următorul eșec. În anii 90 Procter and Gamble a scos pe piață niște chipsuri fără calorii. Problema a fost că substanța folosită în realizarea acestora cauza diaree consumatorilor. Compania a lansat chiar și un produs alimentar sub brandul Colgate - Beef Lasagna. Poate ar fi bine să rămâi în aria de activitate, fără să te extinzi prea mult.

- corporațiile au o problemă cu eșecurile pentru că nu se gândesc îndeajuns la ele. Chiar și startup-urile, în ciuda mantrei "fail fast" nu fac asta îndeajuns de mult și nu învață din eșecuri. În Silicon Valley funcționează o astfel de strategie pentru că sunt foarte mulți bani acolo, dar în alte părți ale lumii nu ar merge. West vrea ca startup-urile și corporațiile să învețe din greșeli, nu să le bage sub preș.



Citeste si