REVIEW Ninja Gaiden 4: revenirea sângeroasă a seriei

Ceea ce face ca acest titlu să fie deosebit este colaborarea neașteptată dintre Team Ninja, Platinum Games și Xbox, un parteneriat menit să livreze o experiență care se simte atât familiară, cât și  proaspătă. Team Ninja a fost studioul care a creat această serie și este interesant de văzut că acum pentru ultimul titlu au apelat și la expertiza celor de la Platinum Games, cunoscuți pentru serie Bayonetta sau Nier: Automata. 

Seria Ninja Gaiden a fost mult timp cunoscută pentru dificultatea sa brutală. Totuși, Ninja Gaiden 3, lansat în 2012, a dezamăgit mulți fani. A fost criticat pentru gameplay-ul său repetitiv, povestea slabă, mecanicile neconvingătoare, lipsa frustrantă de provocare și, cel mai notabil, lipsa dezmembrării care definesc titlurile anterioare. 

Acesta este primul titlu din seria Ninja Gaiden pe care-l joc și am venit cu zero așteptări. Ce am primit a fost un joc de acțiune foarte distractiv și cu un nivel de dificultate ridicat, dar fără să fie frustrant. Ninja Gaiden 4 nu te pedepsește când greșești, ci chiar îți dă o mână de ajutor. 

Ninja Gaiden 4 este un sequel direct la Ninja Gaiden 3. Acțiunea debutează în ruinele unui Tokyo futurist. Orașul a fost sfâșiat de revenirea Dragonului Întunecat (Dark Dragon), o entitate ucisă anterior de protagonistul din titlurile anterioare, Ryu Hayabusa.

Cadavrul Dragonului Întunecat plutește acum pe cer, de unde emană o ploaie otrăvitoare și interminabilă care blestemă lumea. Pacea pe care Ryu o instaurase a fost spulberată. Misiunea inițială a lui Yakumo este să o ucidă pe preoteasa Dragonului Întunecat, Seori. Cu toate acestea, ei ajung să facă echipă pentru a distruge sigiliul Dragonului Întunecat. Pentru că doar astfel acesta poate fi eliminat cu adevărat. 

Joci cu un nou tânăr ninja numit Yakumo, dar mai târziu vei descoperi că vei putea juca misiuni și cu Ryu Hayabusa.

Astfel, cei doi ninja se vor confrunta cu entități demonice numite fiends și cu Ordinul Dragonului Divin (Divine Dragon Order), grupul misterios din spatele resurecției Dragonului Întunecat.

Înainte să mă apuc de acest joc m-am pus la curent cu povestea din jocurile anterioare și e una destul de întortocheată cu elemente misterioase. Una mai de B-movie așa. Iar Ninja Gaiden 4 nu schimbă asta. Nu este una care să se facă remarcată neapărat, dar suficient de interesantă, încât să te ducă de la un capitol la altul. Ce te face să joci mai departe este acțiunea. 

Jocul are acțiune rapidă, fluidă și brutală, bazându-se pe precizie și timp de reacție. Un fel de joc de tip soulslike dar mult mai distractiv, după părerea mea. Jocurile soulslike sunt cam lente și te pedepsesc pentur greșeli. Aici acțiunea e frenetică, violentă și când ești învins intri înapoi în acțiune fără să pierzi timpul. 

Bineînțeles, ai atacuri rapide, lente, poți să parezi și să te ferești. Ataci, te ferești și faci combinații de lovituri. Asta este baza sistemului de luptă. Nou seriei este ceva ce se numește Blood Raven Form, care-i permite lui Yakumo să manipuleze propriul sânge, transformându-și armele în niște arme și mai fascinante. De exemplu, o suliță se transformă într-un burghiu uriaș sau un staff într-un ciocan imens. În această formă ataci atunci când ai acumulat suficientă resursă și pentru a învinge inamicii care parează.  Această mecanică adaugă stil și gore, potrivindu-se acțiunii exagerate a francizei. Ryu Hayabusa are ceva numit Gleam State, care îi permite să mânuiască sabia adevăratului dragon și să anihileze rapid grupuri de inamici.

Am început jocul pe modul de dificultate normal și primele capitole le-am jucat așa până când am decis să trec pe nivelul de dificultate Hero (cel mai ușor) pentru a putea trece la timp prin acțiune. Nu  mi s-a părut foarte dificil nivelul normal, dar nici ușor. La boși repetam de câteva zeci de ori până când reușeam să-i înving, iar câteodat grupuri de inamici reușeau să mă copleșească.

La boși mi-a plăcut că jocul îți aruncă câte o poțiune de health, câte un buff pentru a te ajuta să treci până la urmă. Și practic pe măsură ce suferi un eșec câștigi cunoștiințe despre ce să faci, dar și jocul te ajută să reziști mai bine. Un sistem care mie îmi place. 

Jocul fiind unul hack and slash e ușor să apeși ca nebunu pe butoane, dar nu poți câștiga așa, trebuie să fii mereu pregătit să parezi sau să te ferești. De cele mai multe ori ești înconjurat de inamici și atacat în același timp. De aceea e important să faci combo-uri, dar și să fii pe fază să te ferești sau să faci un dodge sau un parry perfect, care-ți permite să contraataci. Apoi mai sunt alte două niveluri de dificultate (unul fiid indisponibil la primul playtrough), iar cei care reușeșsc să invingă ultimul boss pe aceste niveluri de dificultate au parte de toate respectele mele. 

Hero Mode este gândit ca un set de "roți ajutătoare" pentru noii veniți. Acesta reduce ușor provocarea și automatizează mișcările defensive critice, cum ar fi auto-blocarea și auto-evadarea. Asistența poate fi dezactivată oricând, iar modul nu simplifică fundamentele mecanicii de luptă, ci doar oferă siguranță. Mie mi-a plăcut acest mod pentru că nu e extraordinar de ușor, ci accesibil și te lasă să te bucuri de experiența ninja gaiden. De asemenea, poți schimba nivelul de dificultate oricând dorești. 

Yakumo va folosi o varietate de arme, inclusiv săbiile gemene (Takaminakata), Atosen (care alternează între o rapie rapidă și o suliță/burghiu greu) și Magatsushi (un baston greu). Mai multe arme pentru Ryu au fost deja confirmate ca DLC post-lansare.

Un alt element de gameplay de menționat este cel de parkour. Yakumo e foarte agil și în explorare și vor fi momente când vei sări de pe o bară pe alta, când te legeni de liane, faci surf prin subteran sau zbori pentru momente scurte. Mi-a plăcut acestă explorare, chiar dacă nivelurile nu sunt cele mai interesante și liniare. 

Ninja Gaiden 4 este un joc arătos, stilat, dar care nu impresionează neapărat prin elemente vizuale. E foarte fluid, iar luptele sunt dinamice și impresionante. La fel și inamicii sunt destul de variați, atât la nivel mecanic, cât și vizual, dar mediile înconjurătoare nu sunt cele mai interesante. Începi într-un Tokyo futurist cu ploaie și neon, apoi treci printr-o junglă, subteran și așa mai departe. 

Am rulat jocul pe un PC cu o placă video NVIDIA RTX 5080, procesor Ryzen 9 7900, 32 GB RAM la rezoluție 4K și am avut peste 100 de FPS cu DLSS activat (nu poți alege un anumit mod) și la setări grafice maxime. Au fost fost mici momente de stuttering (câteodată și în lupte și nu a fost ideal), dar în general jocul a rulat foarte bine și nu am văzut bug-uri. 

Muzica nu m-a impresionant într-un mod anume, dar există acolo pentru a susține acțiunea. În schimb, efectele sonore sunt bune și adaugă un plus de realism acțiunii, loviturilor și luptelor. Respectând tradiția, jocul are un nivel de gore destul de pare, dar nu este grețos, fiind foarte stilizat. E șocant, dar nu în stilul realist, ci fatasmagoric. Există o opțiune în meniu să scazi nivelul de gore, dacă vrei. 

Mie mi-a plăcut Ninja Gaiden 4 și din perspectiva unui necunoscător al seriei cred că e un joc pe care-l poate juca oricine e interesant de genul acesta de acțiune hack and slash cu un anumit grad de dificultate. Acțiunea e flashy, fluentă și destul de variată cât să nu te plictisești. Mai ales câ după câteva capitole mai deblochezi o armă, apoi un alt protagonist și tot așa. Povestea nu este punctul forte al seriei sau al acestui joc, dar e suficient de interesantă, iar jocul rulează foarte bine. 

Ninja Gaiden 4 se lansează pe 21 octombrie și e disponibil pe toate platformele importante. De asemenea, este inclus pe Game Pass. Deci dacă nu ți-ai anulat deja abonamentul încearcă-l acolo.